Trandafir de la Moldova... nu mai gasesc poarta de la casa bunicii. Am ajuns pe la tara, unde yuppi!! am net. Nu am diacritice, dar nu le poti avea pe toate in lumea asta.
Calatoria cu trenul: 5h si 1/2 cu Rapidul de Suceava. Detest noile trenuri, fara compartimente. Intepenesti naibii in scaunele alea si trebuie sa auzi ce misto e bucataria lui tanti Suzi din Italia, de la coana Leana. Eu am stat insa langa un nene cu parul alb, alb, cu ochi electrizanti de albastri si care era strain. Vorbea engleza, insa scria in germana in carnetul sau. Singura chestie interesanta pe care am facut-o a fost sa sperii o baba care cerea "donatii" pentru nu stiu ce biserica arsa. Mai exact, eu purtam un tricou negru, pe care sunt desenate 3 cranii, o cruce de fier si pe care scrie "Choppers". A venit langa scaunul meu, a inceput sa zica poezia , dar s-a oprit brusc cand mi-a vazut tricoul si a trecut mai departe. Hmm...si chiar ma gandeam sa donez niste banuti...sau nu.
Oricum, am ajuns in gara Roman, am fost luata in primire de matusa si vara-mea si dusa in satul lu' mamaie. Dupa ce-am mancat ceva, am pornit in recunoastere prin sat, cu vara-mea. Am facut cateva poze apusului si Siretului involburat. Ah...si verisoarei si prietenei ei. Apoi, am fost dusa la o mica intalnire de fete. Toate au 16-17 ani. Mi s-a cam indreptat parul cand le auzeam barfele de seara si alte povesti rustice. M-au bagat intr-o curte parasita, ca sa fumeze pe ascuns. Era sa le dau de gol insa, pentru ca dadusem intr-o criza de ras. In drumul spre casa ne-am intalnit cu texte expirate de agatat din partea unor pusti.
Iar acasa, in curte, am realizat ca mai am nevoie de o mana pentru a mangaia 3 caini in acelasi timp. Sunt curioasa ce m-asteapta maine. Eu pregatesc un shooting cu vara-mea...ca doar are fotograf in casa acum. Pff..
vineri, 4 septembrie 2009
vineri, 28 august 2009
Dicționar explicativ de persoane
Vitina= Matusalem= bătrâna de 99 ani de care are mama grijă și care îi face zile și nopți fripte
Ignazio= fiul cel mare al Vitinei, 63 ani
Paola= soția lui Ignazio, 62 ani
Tiziana și Aldo mic= fiica lui Ignazio și a Paolei, 35 ani; și fiul ei, 5 ani
Veronica= nepoata cea mai mică a Vitinei, 24 ani, fiica lui Aldo, mezinul Vitinei
Giovanni= fratele Veronicăi, 26 ani
Mario= patronul restaurantului de la parterul blocului,
Grasu= motanul european din spatele blocului, cu care se vorbește pe fereastră
Tigratu= motanul sicilian, care nu prea pricepe română, dar are voință
Salvo= un amic de-al mamei, 50 ani, cu apucături de copil răsfățat
Ignazio= fiul cel mare al Vitinei, 63 ani
Paola= soția lui Ignazio, 62 ani
Tiziana și Aldo mic= fiica lui Ignazio și a Paolei, 35 ani; și fiul ei, 5 ani
Veronica= nepoata cea mai mică a Vitinei, 24 ani, fiica lui Aldo, mezinul Vitinei
Giovanni= fratele Veronicăi, 26 ani
Mario= patronul restaurantului de la parterul blocului,
Grasu= motanul european din spatele blocului, cu care se vorbește pe fereastră
Tigratu= motanul sicilian, care nu prea pricepe română, dar are voință
Salvo= un amic de-al mamei, 50 ani, cu apucături de copil răsfățat
sâmbătă, 22 august 2009
22 august 2009
Ultimele rânduri scrise din canapeaua verde și veche..ar fi un decor super pentru niște cadre foto. În fine, m-a apucat boala lui ”ultimul”: ultima oară când îmi fac patul strâmb, ultima cafea băută cu mami, ultimul duș al lui Matusalem (n-a făcut prea urât)..și tot așa. Sunt tare lacrimogenă când e vorba de despărțiri de cineva drag sau de ceva cu care mă obișnuisem și era ok. Trebuie să m-apuc de terminat bagajele cu totul..ultimele baterii sunt la încărcat..
Mda...c'est la vie et la vie n'est pas toujours en rose..
Ciao a tutti!!
Mda...c'est la vie et la vie n'est pas toujours en rose..
Ciao a tutti!!
vineri, 21 august 2009
21 august 2009
După prânz, cu burta plină. Mai mult de struguri și pepene, că în rest, am mâncat doar puține paste, fără pește. N-am poftă de mâncare. Mi-am făcut 3/4 din bagaj. Trollerul și un ghiozdan sunt pline. Oricum, trollerul meu nu e mare. Mâine umplu și celălalt ghiozdan cu tehnologie și mâncarea de drum. Azi am luat ultimele suveniruri pentru acasă și o carte mamei. Tanti de acolo mă trimitea la cărțile în engleză și s-a mirat când m-a văzut la casă cu o carte în italiană. E cu povestioare ironice, din viața de zi cu zi, din câte am înțeles, ca să-i mai descrețească fruntea mamei. Îi place. Când am ajuns acasă, era și Ignazio și a văzut cartea și acum vrea și el s-o citească. Azi i-a zis mamei că eu sunt inflexibilă, nu mă las schimbată de alții, decât dacă îmi convine. Pam-pam! Vero!
Gata cu treburile pe ziua de azi. Am mâncat, am fost în Erice, ne-am plimbat puțin, am luat aer. Sus, în Erice, am stat vreo 10 minute pe marginea prăpastiei, cu picioarele în gol. Părul îmi flutura tot în toate direcțiile, aerul era rece, era bine. Mă simțeam ca acasă, în munți și îmi plăcea. În drum spre casă făceam inventarul locurilor vizitate: Segesta, Favignana, Levanzo, San Vito, Scopello, Marausa, Nubia, Custonacci, Bonagia, Erice, Valderice, St Anna. Eh, cam astea ar fi.
Mâine la 3juma cică plec. Și ca să-mi fie drumul plăcut, în seara asta mi-a venit și menstruația. Grozav! Ca să nu mai spun că nu m-așteaptă nimeni când ajung. Când nu se poate, nu se poate și mă descurc singură cumva! Pff... Cred că în curând adorm, iar am luat un somnifer. Se cam termină jurnalul meu de Sicilia...
Gata cu treburile pe ziua de azi. Am mâncat, am fost în Erice, ne-am plimbat puțin, am luat aer. Sus, în Erice, am stat vreo 10 minute pe marginea prăpastiei, cu picioarele în gol. Părul îmi flutura tot în toate direcțiile, aerul era rece, era bine. Mă simțeam ca acasă, în munți și îmi plăcea. În drum spre casă făceam inventarul locurilor vizitate: Segesta, Favignana, Levanzo, San Vito, Scopello, Marausa, Nubia, Custonacci, Bonagia, Erice, Valderice, St Anna. Eh, cam astea ar fi.
Mâine la 3juma cică plec. Și ca să-mi fie drumul plăcut, în seara asta mi-a venit și menstruația. Grozav! Ca să nu mai spun că nu m-așteaptă nimeni când ajung. Când nu se poate, nu se poate și mă descurc singură cumva! Pff... Cred că în curând adorm, iar am luat un somnifer. Se cam termină jurnalul meu de Sicilia...
joi, 20 august 2009
20 august 2009
Iar n-am prea dormit. Am intrat în starea de stres, faptul că trebuie să plec și s-o las pe mama aici, cu Matusalem-care-îți-mănâncă-ficații. A încercat Ignaz
io să mă scoată puțin din starea asta, dar nici o șansă. Mâine am să fiu și mai rău, știu deja. Cred că și Grasu și Tigratu știu asta. Măcar ei să mai vorbească cu mami din când în când. Ieri i-am făcut poze Grasului când dormea. E imens! Acum stau în balcon. Mario e în vervă, e plin de turiști, navele pleacă. O să plec și eu curând, mă duc să văd dacă e bazarul deschis azi.
Fost-am la bazar, de unde i-am luat mamei o pereche de jeans. Măsura 40 am zis eu, pentru că 42 îmi păreau mari. Și atât că nu era nimic frumos azi pe acolo. Acasă, momentul adevărului: probează mama blugii și se chinuie puțin să-i încheie... pam-pam! Problema e că o strâng puțin în talie, dar vin perfect pe picior și pe fund. Concluzia e că mami poartă un 41, căci 42 îi sunt largi, 40 o strâng. Uff...greu mai e și cu ea! Dar or să-i vină și ăștia în talie, știu sigur.
Distracție cu Matusalem: e supărată pe mami, așa că zicea că dacă vine la masă, o face pentru mine. Apoi începuse să-mi spună că habar n-am ce chestii urâte face mami, cum se poartă și altele. Și când am rugat-o să-mi exemplifice, a început să spună că o doare stomacul, că îi e rău și tot așa. Și de fiecare dată evita răspunsul. Am început să râd. Ce minte are!
Se zdruncine toate geamurile din casă, parcă ar fi cutremur. Dar asta înseamnă că pleacă o navă d-aia mare, mare. Prima dată m-am speriat, nu știam ce se întâmplă. Dar acum, e ceva normal. Mă duc prin casă..
Azi m-a înjurat Matusalem pentru că i-am zis să nu mai vorbească urât cu mama. S-a supărat și a început să mă înjure. În fine, în seara asta am rămas singură cu ea cam o oră și a vomitat. Bleah, era să vomit și eu, dar am rezistat. Acum iar sunt singură cu ea, mami a trebuit să meargă la doctor. Dar i-a făcut injecție, așa că n-ar trebui să mai vomite. Altfel dau afară pizza pe care am mâncat-o mai devreme. Și așa, azi am descoperit că nu suport mirosul de mare cu alge. Cred că am fost anul ăsta la mare cât pentru toată viața mea de până acum. Și următorii 10 ani.
io să mă scoată puțin din starea asta, dar nici o șansă. Mâine am să fiu și mai rău, știu deja. Cred că și Grasu și Tigratu știu asta. Măcar ei să mai vorbească cu mami din când în când. Ieri i-am făcut poze Grasului când dormea. E imens! Acum stau în balcon. Mario e în vervă, e plin de turiști, navele pleacă. O să plec și eu curând, mă duc să văd dacă e bazarul deschis azi.
Fost-am la bazar, de unde i-am luat mamei o pereche de jeans. Măsura 40 am zis eu, pentru că 42 îmi păreau mari. Și atât că nu era nimic frumos azi pe acolo. Acasă, momentul adevărului: probează mama blugii și se chinuie puțin să-i încheie... pam-pam! Problema e că o strâng puțin în talie, dar vin perfect pe picior și pe fund. Concluzia e că mami poartă un 41, căci 42 îi sunt largi, 40 o strâng. Uff...greu mai e și cu ea! Dar or să-i vină și ăștia în talie, știu sigur.
Distracție cu Matusalem: e supărată pe mami, așa că zicea că dacă vine la masă, o face pentru mine. Apoi începuse să-mi spună că habar n-am ce chestii urâte face mami, cum se poartă și altele. Și când am rugat-o să-mi exemplifice, a început să spună că o doare stomacul, că îi e rău și tot așa. Și de fiecare dată evita răspunsul. Am început să râd. Ce minte are!
Se zdruncine toate geamurile din casă, parcă ar fi cutremur. Dar asta înseamnă că pleacă o navă d-aia mare, mare. Prima dată m-am speriat, nu știam ce se întâmplă. Dar acum, e ceva normal. Mă duc prin casă..
Azi m-a înjurat Matusalem pentru că i-am zis să nu mai vorbească urât cu mama. S-a supărat și a început să mă înjure. În fine, în seara asta am rămas singură cu ea cam o oră și a vomitat. Bleah, era să vomit și eu, dar am rezistat. Acum iar sunt singură cu ea, mami a trebuit să meargă la doctor. Dar i-a făcut injecție, așa că n-ar trebui să mai vomite. Altfel dau afară pizza pe care am mâncat-o mai devreme. Și așa, azi am descoperit că nu suport mirosul de mare cu alge. Cred că am fost anul ăsta la mare cât pentru toată viața mea de până acum. Și următorii 10 ani.
miercuri, 19 august 2009
19 august 2009
Am adormit greu și am dormit prost astă-noapte. M-a tras și curentul puțin, așa că atunci când m-am trezit mă dureau toate cele. Iar per ansamblu n-am o dispoziție prea bună. Încă puțin și plec acasă. Matusalem face duș acum, urlă ca de obicei ”tropo caldo, tropo freddo, basta!!” și tot așa. Mai bagă câte un ”corpo de sangue, caspetina, antipatica, disgraziata” (habar n-am dacă așa se scriu toate) și uite așa se face dușul. Cele enumerate sunt binecuvântări de drac! Beau cafeaua și merg cu mami la piața de pește. S-a terminat primul set de înjurături pe ziua de azi!
Tanananana...am fost cu mami la piața de pește. Când intri acolo e groaznic, miroase în ultimul hal. Mi s-a întors stomacul pe dos când vedeam cum se mișcă caracatițele și alte moluște..bleah! Aragostele sunt simpatici, le făceam cu mâna și ei mișcau din antene. Mami a cumpărat sarde, i-a pus nenea ăla 1kg de peștișori, cred că are pește pentru două săptămâni de acum. Apoi am mers prin centrul vechi. Am intrat într-un magazin de încălțăminte sport. Pentru prima dată văzusem ceva care îmi plăcea. Dar n-aveau măsura mea! Până la urmă, mi-am luat tricou suvenir, cu harta turistica a Siciliei. Pe etichetă scrie că e pentru copii de 12-13 ani. Nenea de la magazin a fost tare drăguț și mi-a făcut reducere, pentru că vorbesc italiana. Și franceza și engleza, a avut mama grijă să-l informeze. Credea că sunt de prin Anglia, și că mă plimb prin Europa, deși nu era sigur. Mama i-a zis că suntem din România și sunt în vizită. Oricum, e al doilea sicilian care credea că sunt din Anglia.
Primul care a crezut asta, a fost secundul de pe nava La Conia. În prima săptămână, mama m-a trimis pe insule, cu nava. Și eu am vrut să fiu turist de-a binelea, așa că mai toată ziua am vorbit în engleză. De când mi-am luat biletul și până pe la ora 4. Secundul a avut toată ziua grijă de mine, îmi scria pe șervețele orele la care trebuia să mă întorc pe navă, vroia să-mi dea porție dublă la prânz și tot așa. Când ne întorceam de pe Levanzo, m-a întrebat din ce parte a Angliei sunt, așa că i-am zis că sunt din România și i-am răspuns și în italiană. A început să râdă, pentru că l-am păcălit, deși avusese atâția turiști englezi pe navă, și nu era nici fără experiență în oameni, avea o vârstă înaintată. Și uite așa am fost eu englezoaică prin Sicilia.
Pff... era să vomit la cină, când Matusalem și-a scos proteza dentară ca să și-o curețe. Nu-i deloc ușor să mânânci când cineva își scoate dinții din gură ca să-i scobească. Cred că d-aia mă doare burta acum. Nu-mi mai trebuie nimic, mai stau puțin și mă bag la nani!!
Tanananana...am fost cu mami la piața de pește. Când intri acolo e groaznic, miroase în ultimul hal. Mi s-a întors stomacul pe dos când vedeam cum se mișcă caracatițele și alte moluște..bleah! Aragostele sunt simpatici, le făceam cu mâna și ei mișcau din antene. Mami a cumpărat sarde, i-a pus nenea ăla 1kg de peștișori, cred că are pește pentru două săptămâni de acum. Apoi am mers prin centrul vechi. Am intrat într-un magazin de încălțăminte sport. Pentru prima dată văzusem ceva care îmi plăcea. Dar n-aveau măsura mea! Până la urmă, mi-am luat tricou suvenir, cu harta turistica a Siciliei. Pe etichetă scrie că e pentru copii de 12-13 ani. Nenea de la magazin a fost tare drăguț și mi-a făcut reducere, pentru că vorbesc italiana. Și franceza și engleza, a avut mama grijă să-l informeze. Credea că sunt de prin Anglia, și că mă plimb prin Europa, deși nu era sigur. Mama i-a zis că suntem din România și sunt în vizită. Oricum, e al doilea sicilian care credea că sunt din Anglia.
Primul care a crezut asta, a fost secundul de pe nava La Conia. În prima săptămână, mama m-a trimis pe insule, cu nava. Și eu am vrut să fiu turist de-a binelea, așa că mai toată ziua am vorbit în engleză. De când mi-am luat biletul și până pe la ora 4. Secundul a avut toată ziua grijă de mine, îmi scria pe șervețele orele la care trebuia să mă întorc pe navă, vroia să-mi dea porție dublă la prânz și tot așa. Când ne întorceam de pe Levanzo, m-a întrebat din ce parte a Angliei sunt, așa că i-am zis că sunt din România și i-am răspuns și în italiană. A început să râdă, pentru că l-am păcălit, deși avusese atâția turiști englezi pe navă, și nu era nici fără experiență în oameni, avea o vârstă înaintată. Și uite așa am fost eu englezoaică prin Sicilia.
Pff... era să vomit la cină, când Matusalem și-a scos proteza dentară ca să și-o curețe. Nu-i deloc ușor să mânânci când cineva își scoate dinții din gură ca să-i scobească. Cred că d-aia mă doare burta acum. Nu-mi mai trebuie nimic, mai stau puțin și mă bag la nani!!
marți, 18 august 2009
18 august 2009
M-am trezit cu o piesă în cap.. In the year of the wolf de la Motorhead. Habar n-am de ce și cum. Am ascultat-o, acum sunt pe Yes- Roundabout. Acum două zile mă întreba Giovanni câte posturi de radio cu muzică rock sunt pe la noi. Eu i-am zis că știu sigur trei- patru, dar sunt mai multe. A rămas uimit, iar Veronica zicea că suntem o țară de rockeri. Hihi, păcat...nu suntem! Aici în Italia, nu doar în Sicilia, e un singur post de radio cu rock, Virgin Radio. Îl ascult mereu în mașină la Giovanni. E bunicel, dar se axează mai mult pe alternativ.
Azi ziceam că ies prin oraș, dar n-am mai mers. Mami face curat prin casă, și a zis că n-am cu ce s-o ajut. Mai devreme a vorbit cu Tiziana și Aldo mic pe fereastră, în timp ce eu o țineam de vorbă pe Matusalem, ca să n-audă. Blocul ăsta e construit ciudat. Între dormitorul mic și sufragerie, e un fel de magazie mare. Acoperișul e la etajul 3, așa că geamurile de la dormitoarele etajelor 2 și 3, dau în magazia asta. Și așa se comunică prin fereastră. Îl aud pe Aldo acum. El e strănepotul lui Matusalem. Nu suportă să fie pupat și pozat. Eu am reușit însă să-i fac câteva poze.
Pff...seară în sfârșit..s-a mâncat lejer, doar salată asortată. Mă simt ca un arici, nu știu..grrr... Matusalem a făcut urât azi, dar deja e rutina zilnică. Eh, eu am de recuperat multe chestii pe acasă. Poate m-a dat lumea la ”persoane dispărute”. Sau la ”obiecte pierdute”, depinde de caz. Mă mai joc puțin că altceva n-am ce face, apoi trag pe dreapta..
Azi ziceam că ies prin oraș, dar n-am mai mers. Mami face curat prin casă, și a zis că n-am cu ce s-o ajut. Mai devreme a vorbit cu Tiziana și Aldo mic pe fereastră, în timp ce eu o țineam de vorbă pe Matusalem, ca să n-audă. Blocul ăsta e construit ciudat. Între dormitorul mic și sufragerie, e un fel de magazie mare. Acoperișul e la etajul 3, așa că geamurile de la dormitoarele etajelor 2 și 3, dau în magazia asta. Și așa se comunică prin fereastră. Îl aud pe Aldo acum. El e strănepotul lui Matusalem. Nu suportă să fie pupat și pozat. Eu am reușit însă să-i fac câteva poze.
Pff...seară în sfârșit..s-a mâncat lejer, doar salată asortată. Mă simt ca un arici, nu știu..grrr... Matusalem a făcut urât azi, dar deja e rutina zilnică. Eh, eu am de recuperat multe chestii pe acasă. Poate m-a dat lumea la ”persoane dispărute”. Sau la ”obiecte pierdute”, depinde de caz. Mă mai joc puțin că altceva n-am ce face, apoi trag pe dreapta..
luni, 17 august 2009
17 august 2009
Am un car de nervi! Am sunat să-mi fac rezervarea la agenție ca să plec și am aflat că doar sâmbăta și duminica au plecări. Așa că în loc să plec joi sau vineri, plec sâmbătă. Și mai ajung eu la paștele cailor acasă. Sper că marți sunt în București. Partea frumoasă e că nu am pe nimeni să m-aștepte, toți sunt plecați din oraș sau din țară, din câte știu. Văd eu cum naibii mă descurc cu toate bagajele. Acum e frumos pentru că primesc reproșuri mascate de acasă, de genul „trebuia să pleci mai devreme, așa cum ai zis la început”. Da, ce să spun, de parcă ar depinde totul de mine!
Perfect, am început săptămâna bine. Nici n-am ajutat-o pe mami azi cu curățenia, pentru că m-a lăsat să dorm. Aseară n-am văzut artificiile cu ea, ci am mers cu Giovanni și Veronica la Salvatore, la salină. Fiind sărbătoare, a fost masă mare, organizată de părinții lui Salvatore. Știu că am numărat vreo 15-17 mașini în parcare. Deci, au fost în jur de 50 de persoane, dacă nu mai mult. Rude, amici, amici de-ai amicilor. Și o grămadă de mâncare. Am mâncat caponata, cous-cous cu legume, fritata patate (un fel de musaca fără carne), lasagna cu fructe de mare și arici de mare. Am decis că mă pot lipsi de arici și fructe de mare pe viitor, nu-mi lasă gura apă după ele. Din fericire nici nu vomit de la ele, așa că e ok. La felul doi a fost doar carne servită, așa că eu am zis pas. Și la desert, am ales doar struguri și o prăjiturică, un fel de savarină fără frișcă.
Am reușit să vorbesc în italiană toată seara. Salvatore râdea și zicea că își amintește cum eram acum două săptămâni, când nu ziceam nimic și vorbeam doar în engleză. Am încercat s-o învăț pe Veronica numerele de la 1 la 10 în română. I se pare greu de pronunțat. Cică va avea nevoie de 2 ani ca să învețe doar numerele. Oricum, îi zicea lui Giovanni că eu într-o lună, am ajuns să vorbesc italiană mai bine decât vorbește ea engleză. Nu-i așa, mai am mult până vorbesc bine. Și încă ceva de aseară: am râs mult. Antonio, unul din amicii lor, a descoperit că mă gâdil și râd și cu efect întârziat.
Artificiile au fost simple, dar au ținut mult. A fost prima dată când s-a întâmplat asta, din câte mi-au povestit. Am făcut în jur de 400 de poze, din care au mai rămas vreo 20 și ceva. Eram tocmai pe malul opus, așa că le prindeam mai greu. Dar a fost frumos per ansamblu. Mă duc să stau cu mami prin bucătărie, face de mâncare..
Mă doare capul, cred că m-a tras curentul. Tocmai m-am întors cu mami din oraș, am mers la piață. Trebuia să cumpere lămâi, mi-a luat și mie struguri. Mai târziu s-ar putea să plec cu Giovanni și Veronica la fotbal. Eu nu am de gând să joc, doar să pozez. Cred că e ultima seară când ies cu ei, pentru că Veronica pleacă mâine.
Ora 23:48. Matusalem tocmai și-a pus cerceii, acum vorbește de una singură. Mama a adormit, iar eu scriu ultimele rânduri pe ziua de azi. Am fost fotograf sportiv în seara asta, numai că n-am făcut mare brânză cu nocturnele d-acolo. Le mai trebuia un om ca să fie 10, dar eu n-am vrut să joc. Nu-mi place fotbalul, și în plus, nici nu prea înțeleg ce tot strigă ei pe teren. Oricum, ei s-au simțit bine. La întoarcere, Veronica era puțin bosumflată pentru că nu ne mai vedem. Nici Giovanni nu arăta mai vesel. Dar, există internetul! M-am simțit bine cu ei doi și restul, într-un fel simt că mi-am făcut și prieteni pe aici.
Dar cine contează mai mult, mă așteaptă pe acasă...Pff..d-abia aștept să vină și mami acasă. Să știu eu că nu ne mai despart mii de kilometri sau rețele telefonice diferite! Mă duc în pat, am chestii de visat. Iarbă verde de acasă....
Perfect, am început săptămâna bine. Nici n-am ajutat-o pe mami azi cu curățenia, pentru că m-a lăsat să dorm. Aseară n-am văzut artificiile cu ea, ci am mers cu Giovanni și Veronica la Salvatore, la salină. Fiind sărbătoare, a fost masă mare, organizată de părinții lui Salvatore. Știu că am numărat vreo 15-17 mașini în parcare. Deci, au fost în jur de 50 de persoane, dacă nu mai mult. Rude, amici, amici de-ai amicilor. Și o grămadă de mâncare. Am mâncat caponata, cous-cous cu legume, fritata patate (un fel de musaca fără carne), lasagna cu fructe de mare și arici de mare. Am decis că mă pot lipsi de arici și fructe de mare pe viitor, nu-mi lasă gura apă după ele. Din fericire nici nu vomit de la ele, așa că e ok. La felul doi a fost doar carne servită, așa că eu am zis pas. Și la desert, am ales doar struguri și o prăjiturică, un fel de savarină fără frișcă.
Am reușit să vorbesc în italiană toată seara. Salvatore râdea și zicea că își amintește cum eram acum două săptămâni, când nu ziceam nimic și vorbeam doar în engleză. Am încercat s-o învăț pe Veronica numerele de la 1 la 10 în română. I se pare greu de pronunțat. Cică va avea nevoie de 2 ani ca să învețe doar numerele. Oricum, îi zicea lui Giovanni că eu într-o lună, am ajuns să vorbesc italiană mai bine decât vorbește ea engleză. Nu-i așa, mai am mult până vorbesc bine. Și încă ceva de aseară: am râs mult. Antonio, unul din amicii lor, a descoperit că mă gâdil și râd și cu efect întârziat.
Artificiile au fost simple, dar au ținut mult. A fost prima dată când s-a întâmplat asta, din câte mi-au povestit. Am făcut în jur de 400 de poze, din care au mai rămas vreo 20 și ceva. Eram tocmai pe malul opus, așa că le prindeam mai greu. Dar a fost frumos per ansamblu. Mă duc să stau cu mami prin bucătărie, face de mâncare..
Mă doare capul, cred că m-a tras curentul. Tocmai m-am întors cu mami din oraș, am mers la piață. Trebuia să cumpere lămâi, mi-a luat și mie struguri. Mai târziu s-ar putea să plec cu Giovanni și Veronica la fotbal. Eu nu am de gând să joc, doar să pozez. Cred că e ultima seară când ies cu ei, pentru că Veronica pleacă mâine.
Ora 23:48. Matusalem tocmai și-a pus cerceii, acum vorbește de una singură. Mama a adormit, iar eu scriu ultimele rânduri pe ziua de azi. Am fost fotograf sportiv în seara asta, numai că n-am făcut mare brânză cu nocturnele d-acolo. Le mai trebuia un om ca să fie 10, dar eu n-am vrut să joc. Nu-mi place fotbalul, și în plus, nici nu prea înțeleg ce tot strigă ei pe teren. Oricum, ei s-au simțit bine. La întoarcere, Veronica era puțin bosumflată pentru că nu ne mai vedem. Nici Giovanni nu arăta mai vesel. Dar, există internetul! M-am simțit bine cu ei doi și restul, într-un fel simt că mi-am făcut și prieteni pe aici.
Dar cine contează mai mult, mă așteaptă pe acasă...Pff..d-abia aștept să vină și mami acasă. Să știu eu că nu ne mai despart mii de kilometri sau rețele telefonice diferite! Mă duc în pat, am chestii de visat. Iarbă verde de acasă....
duminică, 16 august 2009
16 august 2009
Altă zi..duminică și zi de sărbătoare locală, Madonna di Trapani. Am fost dimineață la liturghie. Ritul e puțin diferit față de acasă, pe aici nu se stă prea mult în genunchi. În rest, e la fel de frumos. Când mă întorceam acasă cu mami, s-a întânit cu tanti care a lucrat aici înainte și care e o poamă și jumătate. În 5 minute mi-a făcut un car de draci. Păi acum îi înțeleg pe italienii care consideră românii proști. Cu un specimen ca cucoana asta, nici eu n-aș zice altceva. Mă lua cu ”Vaaai, și ai venit tu în vacanță aici, în Italia, să te dai mare!”. După aia începea ea cu cât a plâns și a suferit în viață, dar vai, ce femeie puternică a devenit și cum face ea mișto de italieni. Din 3 fraze, cu 2 se contrazicea singură. Ca să nu mai zic că arăta ca un brad de Crăciun! Grrr...
La prânz am mâncat paste la cuptor. Acum m-am apucat să fiu paparazzo, că doar așa mi se zice pe aici. Fotografiez oamenii de la restaurant, de jos. Dar nu oricum, ci doar picioare, decolteuri sau grăsimi adunate pe burtă și purtate la vedere. Iiii, și am reușit să prind și un nene la vreo 50-55 ani, călare pe un Dragstar și cu tricou Pink Floyd. Pam-pam! Există rock în Trapani! Săptămâna trecută parcă, auzeam pe via Fardella The Wall și nu știam de unde. Apoi am văzut, era un fel de dubă transformată în tarabă muzicală. Nenea de acolo vindea muzică bună!
Eu acum mă apuc de ales poze ”artistice” și ascult Nuno- The swing. Mai târziu ies cu mami. Diseară vedem artificii, uraaaa!
La prânz am mâncat paste la cuptor. Acum m-am apucat să fiu paparazzo, că doar așa mi se zice pe aici. Fotografiez oamenii de la restaurant, de jos. Dar nu oricum, ci doar picioare, decolteuri sau grăsimi adunate pe burtă și purtate la vedere. Iiii, și am reușit să prind și un nene la vreo 50-55 ani, călare pe un Dragstar și cu tricou Pink Floyd. Pam-pam! Există rock în Trapani! Săptămâna trecută parcă, auzeam pe via Fardella The Wall și nu știam de unde. Apoi am văzut, era un fel de dubă transformată în tarabă muzicală. Nenea de acolo vindea muzică bună!
Eu acum mă apuc de ales poze ”artistice” și ascult Nuno- The swing. Mai târziu ies cu mami. Diseară vedem artificii, uraaaa!
sâmbătă, 15 august 2009
15 august 2009
Pam-pam! e destul de neață pe aici, dar n-am mai putut sta în pat. M-am aciuat în balcon și de jos vin numai arome de prăjituri, pâine coaptă și zahăr vanilat. E sărbătoare mare pe aici, am înțeles că va fi puhoi de lume și artificii. Se continuă și mâine, când e Madonna di Trapani, sărbătoarea orașului. Se zice că acum mulți, mulți ani, un om a găsit în valurile mării o statuie superbă a Maicii Domnului cu Pruncul. Nu se știe de unde vine, cine a creat-o sau cum. Într-unul din războaiele de cucerire ale orașului, turcii au vrut să fure statuia. Însă, imediat cum o puneau în corabie, marea începea să spumege, vîntul urla și corabia nu se putea mișca din loc. Cum aduceau statuia pe mal, totul se liniștea. Până la urmă au renunțat la ideea de a mai fura statuia care nu vroia să plece de aici. Se zice că statuia a ajutat la înfăptuirea unor minuni, i s-a ridicat un sanctuar aici, o frumusețe arhitecturală. În fiecare an era scoasă în procesiune, până în 1947, când statuia a suferit un mic accident. Mâna dreaptă s-a rupt, dar a fost lipită. De atunci, au creat o copie a statuii, pe care au așezat-o în catedrală și pe care o poartă în procesiune. Întâi plimbă statuia pe mare și toate navele îi prezintă onorul. Apoi prin oraș. O să văd diseară poate, ce și cum.
Pff...miroase așa de bine! Și Mario cântă. Hmm...azi e ziua lui teoretic. Și a altora. Tanti auguri! Mi-e foame!
Ioi...Matusalem îmi face capul pătrat. Mă pune să stau cu ea și s-o ascult. Amintiri din copilărie. Măcar acum mi-am luat laptopul și scriu. Ei i-am zis că lucrez, m-a întrebat dacă lucrez la mașina de scris, i-am zis ”da” și am terminat. Grr...mă exasperează pe mine, d-apoi pe mama. Acum zice că o enervează faptul că am părul lung, i se face cald. Pff...am fost la biserică de dimineață. Băncile erau pline de babe care își făceau aer cu evantaiele. Baba și evantaiul. Cred că d-aia nu și-au pus aer condiționat.
La prânz am mâncat cous-cous cu pește. A fost tare bun. E un fel de mâncare arăbesc, preluat de pe vremea în care trapanezii erau cuceriți de arabi. La gust aducea mult cu sarmalalele cu păsălău pe care le mai făcea mămaie. Lipsea varza doar. Sau frunza de viță-de-vie.
Matusalem tocmai a zis că moare după ce termin eu facultatea. Și tot repetă asta! Ai, ai, ai...
Ora 21:28..mai devreme puțin m-a sunat Veronica să mă invite în oraș. Dar nu am nici un chef, nici nu mă simt prea bine, așa că am refuzat. A rămas pe mâine sau luni, căci pleacă și ea pe 18, în Spania. De fapt acolo stă mai mereu, cu iubitul ei. Mi-a zis că îi plac pozele, noroc că a trecut tatăl lor pe aici și le-am trimis cd-ul. Matusalem a făcut numai mofturi în seara asta. Întâi tot întreba ce mâncăm, apoi n-a vrut să se așeze la masă. S-a certat cu mama, cu fiul ei. Pe mine nu mă băga în seamă. Nici pastila nu vroia să o ia. Grr...până la urmă s-a dus în pat. M-am ocupat eu de ea, i-am schimbat hainele și am stat s-o ascult bodogănind. Acum cred că doarme. Astă-noapte a fost mai liniștită.
Off... când mă gândesc că mama rămâne aici..vine d-abia la iarnă acasă. Mi-e groază!
Pff...miroase așa de bine! Și Mario cântă. Hmm...azi e ziua lui teoretic. Și a altora. Tanti auguri! Mi-e foame!
Ioi...Matusalem îmi face capul pătrat. Mă pune să stau cu ea și s-o ascult. Amintiri din copilărie. Măcar acum mi-am luat laptopul și scriu. Ei i-am zis că lucrez, m-a întrebat dacă lucrez la mașina de scris, i-am zis ”da” și am terminat. Grr...mă exasperează pe mine, d-apoi pe mama. Acum zice că o enervează faptul că am părul lung, i se face cald. Pff...am fost la biserică de dimineață. Băncile erau pline de babe care își făceau aer cu evantaiele. Baba și evantaiul. Cred că d-aia nu și-au pus aer condiționat.
La prânz am mâncat cous-cous cu pește. A fost tare bun. E un fel de mâncare arăbesc, preluat de pe vremea în care trapanezii erau cuceriți de arabi. La gust aducea mult cu sarmalalele cu păsălău pe care le mai făcea mămaie. Lipsea varza doar. Sau frunza de viță-de-vie.
Matusalem tocmai a zis că moare după ce termin eu facultatea. Și tot repetă asta! Ai, ai, ai...
Ora 21:28..mai devreme puțin m-a sunat Veronica să mă invite în oraș. Dar nu am nici un chef, nici nu mă simt prea bine, așa că am refuzat. A rămas pe mâine sau luni, căci pleacă și ea pe 18, în Spania. De fapt acolo stă mai mereu, cu iubitul ei. Mi-a zis că îi plac pozele, noroc că a trecut tatăl lor pe aici și le-am trimis cd-ul. Matusalem a făcut numai mofturi în seara asta. Întâi tot întreba ce mâncăm, apoi n-a vrut să se așeze la masă. S-a certat cu mama, cu fiul ei. Pe mine nu mă băga în seamă. Nici pastila nu vroia să o ia. Grr...până la urmă s-a dus în pat. M-am ocupat eu de ea, i-am schimbat hainele și am stat s-o ascult bodogănind. Acum cred că doarme. Astă-noapte a fost mai liniștită.
Off... când mă gândesc că mama rămâne aici..vine d-abia la iarnă acasă. Mi-e groază!
vineri, 14 august 2009
14 august 2009
Cred că o să încetez să mă mai gândesc la nopți bune de dormit, pentru că aparent, în casa asta nu există! Astă-noapte iar s-au făcut ture de aprinde/stinge lumina ca să meargă Matusalem la baie. Eu una m-am dus doar de vreo 3 ori s-o ajut. În rest n-am auzit-o când țipa și se ducea mama. Dacă o fi să candidez vreodată, pe Matusalem o fac omul meu de PR. Îmi promovează o imagine de nota 10 în 2 timpi și 3 mișcări. ”Sei un angelo, sei una dolcezza, sei veramente bella e buona..” blablabla.
Îmi chiorăie mațele, dar nu de foame. Cred că acum se digeră cina de aseară (salată verde și vreo 3 felii de pizza). Eu am impresia că m-am îngrășat, mami zice că nu. Oricum, o să dau jos ce e în plus pe drumul spre casă. În 3 zile și 2 nopți, am cum și am de unde. Eh, mai am o săptămână până atunci.
Acum sunt singură cu Matusalem în casă, mami e la doctor. M-am trezit când pleca. Matusalem suferă acut de singurătate. A avut 7 frați, apoi 3 copii, nu știu câte neamuri și etc. Practic, tot timpul era înconjurată de oameni, avea cu cine să fie dulce și mai ales scorpie. Iar acum, a rămas singură, toată ziua nu face decât să zică asta. Și să intrebe cine e mort și cine nu. Cam de zece ori pe zi sau mai mult. Mie îmi zice că e teribil să fiu unicul copil la părinți, pentru că sunt singură. Și nu înțelege cum ar putea să-mi placă singurătatea. Eh, mai știu eu oameni d-aștia ca Matusalem.
Ioi, ioi....ce seară! Întâi a fost pe aici o babă enervantă, machiată ca un clown și împopoțonată ca o speritoare. Baba asta e un fel de verișoara de-a lui Matusalem, toată viața l-a așteptat pe Făt-Frumos și a rămas nemăritată. Și proastă! Știe să zică ”cervical” așa că se vede deșteaptă. Mi-a făcut o grămadă de draci, mai ales că a enervat-o pe mama. Se luase de mine, că de ce urmez Jurnalismul, de ce nu mă fac eu profesoară. Apoi se lua de mama, că își găsește bărbați. În fine, cap are, minte îi mai trebuie!
Și pe Matusalem a enervat-o. Toata seara mi-a vorbit de ea. Apoi m-a ținut mai bine de o oră lângă patul ei ca să-mi povestească amintiri din copilărie. Eu căscam într-una și ei nu-i mai tăcea gura. Până la urmă s-a decis să se culce, ca peste 5 minute s-mi ceară olița de noapte. Doar că eu nu înțelegeam ce cere, așa că i-am zis s-o caute în portofel. A dat să se uite, apoi a început să râdă cu poftă și să zică să termin cu glumele.
Acum mormăie, off...de-ar adormi o dată! Toată ziua a stat în pat și a trăncănit. Eh, măcar a fost trează, acum poate doarme. Tot zboară o musculiță pe aici, mă enervează. Mai devreme, când mergeam să arunc gunoiul cu mami, am tras o muscă pe nas. Not funny! Grrr...vreau acasă, cu mama! Mă bag la somn..nu mai zic nimic de noapte bună!
Îmi chiorăie mațele, dar nu de foame. Cred că acum se digeră cina de aseară (salată verde și vreo 3 felii de pizza). Eu am impresia că m-am îngrășat, mami zice că nu. Oricum, o să dau jos ce e în plus pe drumul spre casă. În 3 zile și 2 nopți, am cum și am de unde. Eh, mai am o săptămână până atunci.
Acum sunt singură cu Matusalem în casă, mami e la doctor. M-am trezit când pleca. Matusalem suferă acut de singurătate. A avut 7 frați, apoi 3 copii, nu știu câte neamuri și etc. Practic, tot timpul era înconjurată de oameni, avea cu cine să fie dulce și mai ales scorpie. Iar acum, a rămas singură, toată ziua nu face decât să zică asta. Și să intrebe cine e mort și cine nu. Cam de zece ori pe zi sau mai mult. Mie îmi zice că e teribil să fiu unicul copil la părinți, pentru că sunt singură. Și nu înțelege cum ar putea să-mi placă singurătatea. Eh, mai știu eu oameni d-aștia ca Matusalem.
Ioi, ioi....ce seară! Întâi a fost pe aici o babă enervantă, machiată ca un clown și împopoțonată ca o speritoare. Baba asta e un fel de verișoara de-a lui Matusalem, toată viața l-a așteptat pe Făt-Frumos și a rămas nemăritată. Și proastă! Știe să zică ”cervical” așa că se vede deșteaptă. Mi-a făcut o grămadă de draci, mai ales că a enervat-o pe mama. Se luase de mine, că de ce urmez Jurnalismul, de ce nu mă fac eu profesoară. Apoi se lua de mama, că își găsește bărbați. În fine, cap are, minte îi mai trebuie!
Și pe Matusalem a enervat-o. Toata seara mi-a vorbit de ea. Apoi m-a ținut mai bine de o oră lângă patul ei ca să-mi povestească amintiri din copilărie. Eu căscam într-una și ei nu-i mai tăcea gura. Până la urmă s-a decis să se culce, ca peste 5 minute s-mi ceară olița de noapte. Doar că eu nu înțelegeam ce cere, așa că i-am zis s-o caute în portofel. A dat să se uite, apoi a început să râdă cu poftă și să zică să termin cu glumele.
Acum mormăie, off...de-ar adormi o dată! Toată ziua a stat în pat și a trăncănit. Eh, măcar a fost trează, acum poate doarme. Tot zboară o musculiță pe aici, mă enervează. Mai devreme, când mergeam să arunc gunoiul cu mami, am tras o muscă pe nas. Not funny! Grrr...vreau acasă, cu mama! Mă bag la somn..nu mai zic nimic de noapte bună!
joi, 13 august 2009
13 august 2009
Noapte agitată...Matusalem se trezea să se plimbe prin casă din jumătate în jumătate de oră. Am fost și eu s-o ajut. Ca de obicei, mă trimtea în pat și țipa după mama. Acum doarme, i-a făcut mama duș mai devreme. La fel de plină de duh ca întotdeauna.
E joi..și în capul meu se aude ”Viiineee vineri, iar începe fără tine, Viiinee vineri, tot la tine mă gândesc..”. Nici măcar n-am piesa asta aici, dar mi-e dor de ea.Uuuu...cred că s-au adus niște cumpărături. Mda, am avut dreptate! S-au adus fructele..și din păcate iar au luat o imensitate de pepene roșu. Cred că pe aici ăștia sunt învățați să mănânce cu tot neamul la masă, pentru că mereu cumpără pepeni d-aștia gigant. Din câte am văzut pe la piață, nici nu se vând d-ăia mai mici, mai normali. Însă au luat și struguri, deja am gustat..puțin mai mult din ei. Sunt buni! Și multe banane, poate cred că prin casa asta se cresc maimuțe. Deși când m-a pus mami să pap una acum, sub pretext că n-am mâncat nimic încă, mi-am dat seama unde era maimuța. Off..
Câtă gălăgie e afară..se apropie weekendul, lumea e în concediu, vin sărbătorile pe aici..agitație mare! A început să cadă al doilea strat de piele de pe mine. Sunt peticită. Când naibii revin la normal?
E ora 18:47 pe aici. Am furat o pungă cu jeleuri din bucătărie. Credeam că sunt bomboane. Au gust de flori și fructe: orhidee cu piersici, violete cu mure și trandafiri cu căpșuni. Sunt bune. Cred că m-a pierdut Matusalem, aud că întreabă de mine. Azi îi zicea lui mami să rămân aici, că doar o gură-n plus la masă nu-i mult. Ignazzio a fost uimit să vadă cum mă pupă Matusalem și cum îmi zice ”gioia mia”, ”sango mio”. Începe să devină amuzant dacă o s-o țină mult așa. Poate la noapte doarme și ea, căci azi a stat toată ziua trează, pe divan, în balcon. E prima dată de când sunt aici și nu doarme ziua, nici nu se duce în pat după masă. Pam-pam!
Azi am mers la mănăstirea Sf Ana. E o mănăstire mică, mică, undeva deasupra orașului, pe deal. La început părea închisă, dar a venit o călugăriță mai în vârstă și ne-a condus pe acolo. Și-a dat seama imediat că eu nu sunt italiancă, credea că mami este. A fost tare drăguță, mi-a arătat și capela și capela mică, mi-a povestit istoria locului. A zis mami că de câte ori a fost acolo, azi a fost prima dată când a avut parte de un tur complet cum s-ar zice. Sora mi-a zis că are o nepoată care îmi e tiză. Mi-a plăcut mult acolo.
Ioooi...urlă Matusalem după mine!
Ora 22:37 aici... Matusalem o înjură pe mama. Mai devreme a făcut caca pe ea, și-a făcut cămașa de noapte varză. Mi se întorcea mie stomacul pe dos, d-apăi mamei, care trebuia să șteargă și să spele după. Off..dup-aia a început scandalul și înjurăturile. Mami s-a dus în sufragerie, am rămas eu să mă ocup de Matusalem. Și culmea, cu mine e docilă. Zicea că sunt cea mai dulce infirmieră pe care a avut-o. Și că nu înțelege cum pot să fiu fiica unei răutăți ca mami. Iar dacă tot părea așa docilă, am început să fac puțin pe generalul cu ea: i-am deschis fereastra ca să fie aer în cameră și i-am zis să tacă și să doarmă. Până acum văd că execută partea cu tăcerea. Uff...de-ar adormi o dată. Ce naibii au pastilele alea la ea? Efecte inverse? Grrr...
Mă bag și eu la gândit la ceva anume până adorm. Sper să fie o noapte bună...de dormit!
E joi..și în capul meu se aude ”Viiineee vineri, iar începe fără tine, Viiinee vineri, tot la tine mă gândesc..”. Nici măcar n-am piesa asta aici, dar mi-e dor de ea.Uuuu...cred că s-au adus niște cumpărături. Mda, am avut dreptate! S-au adus fructele..și din păcate iar au luat o imensitate de pepene roșu. Cred că pe aici ăștia sunt învățați să mănânce cu tot neamul la masă, pentru că mereu cumpără pepeni d-aștia gigant. Din câte am văzut pe la piață, nici nu se vând d-ăia mai mici, mai normali. Însă au luat și struguri, deja am gustat..puțin mai mult din ei. Sunt buni! Și multe banane, poate cred că prin casa asta se cresc maimuțe. Deși când m-a pus mami să pap una acum, sub pretext că n-am mâncat nimic încă, mi-am dat seama unde era maimuța. Off..
Câtă gălăgie e afară..se apropie weekendul, lumea e în concediu, vin sărbătorile pe aici..agitație mare! A început să cadă al doilea strat de piele de pe mine. Sunt peticită. Când naibii revin la normal?
E ora 18:47 pe aici. Am furat o pungă cu jeleuri din bucătărie. Credeam că sunt bomboane. Au gust de flori și fructe: orhidee cu piersici, violete cu mure și trandafiri cu căpșuni. Sunt bune. Cred că m-a pierdut Matusalem, aud că întreabă de mine. Azi îi zicea lui mami să rămân aici, că doar o gură-n plus la masă nu-i mult. Ignazzio a fost uimit să vadă cum mă pupă Matusalem și cum îmi zice ”gioia mia”, ”sango mio”. Începe să devină amuzant dacă o s-o țină mult așa. Poate la noapte doarme și ea, căci azi a stat toată ziua trează, pe divan, în balcon. E prima dată de când sunt aici și nu doarme ziua, nici nu se duce în pat după masă. Pam-pam!
Azi am mers la mănăstirea Sf Ana. E o mănăstire mică, mică, undeva deasupra orașului, pe deal. La început părea închisă, dar a venit o călugăriță mai în vârstă și ne-a condus pe acolo. Și-a dat seama imediat că eu nu sunt italiancă, credea că mami este. A fost tare drăguță, mi-a arătat și capela și capela mică, mi-a povestit istoria locului. A zis mami că de câte ori a fost acolo, azi a fost prima dată când a avut parte de un tur complet cum s-ar zice. Sora mi-a zis că are o nepoată care îmi e tiză. Mi-a plăcut mult acolo.
Ioooi...urlă Matusalem după mine!
Ora 22:37 aici... Matusalem o înjură pe mama. Mai devreme a făcut caca pe ea, și-a făcut cămașa de noapte varză. Mi se întorcea mie stomacul pe dos, d-apăi mamei, care trebuia să șteargă și să spele după. Off..dup-aia a început scandalul și înjurăturile. Mami s-a dus în sufragerie, am rămas eu să mă ocup de Matusalem. Și culmea, cu mine e docilă. Zicea că sunt cea mai dulce infirmieră pe care a avut-o. Și că nu înțelege cum pot să fiu fiica unei răutăți ca mami. Iar dacă tot părea așa docilă, am început să fac puțin pe generalul cu ea: i-am deschis fereastra ca să fie aer în cameră și i-am zis să tacă și să doarmă. Până acum văd că execută partea cu tăcerea. Uff...de-ar adormi o dată. Ce naibii au pastilele alea la ea? Efecte inverse? Grrr...
Mă bag și eu la gândit la ceva anume până adorm. Sper să fie o noapte bună...de dormit!
miercuri, 12 august 2009
12 august 2009
Aseară m-am culcat devreme și am adormit greu. M-am trezit normal, pe la 8juma, dar m-am dat jos din pat pe la 9. Tot primesc sms-uri de ”când te întorci???”. Pff...în 10 zile plec. N-o să-mi lipsească nimic în afară de mami. Și stilul de condus al lui Giovanni. Și biscuiții.
Mă doare stomacul. Dimineață era și mai rău, acum am păpat o banană și un pahar cu suc de portocale, așa că mi-am mai revenit. Matusalem doarme, sau dormea. Mai devreme mă alinta ”gioia mia” și îmi zicea că ține la mine, apoi m-a pupat și m-a trimis la ale mele. Acum se ceartă cu mami. Pff...Oricum, cred că Matusalem m-a pupat și m-a mângâiat zilele astea mai mult decât a făcut-o mămaia mea în aproape 21 ani. Eh..mă duc să ajut cu prânzul.
Acum e seară..am burta plină de broaște de la câtă apă am băut. E cald, am mâncat și pizza în seara asta și mi-e sete încontinuu. Pizza a fost luată de Salvo. A mea a fost cu ton, carciofi, ardei, roșii și mozarella. A mamei.. în loc de ton avea prosciuto și cârnați.
Am fost la mare azi. În sfârșit, am găsit o plajă cu o țâră de nisip și cochilii de scoici și melci. Am adunat câteva. Și am mâncat înghețată Fererro Rocher. Yummy...de fapt, toate sortimentele pe care le-am încercat până acum au fost yummy..fistic cu ciocolată amăruie, kiwi, mentă cu straciatella, cafea, alune, vanilie cu straciatella, fragola, bacio, lămâie, portocale...hmm...și cam atât.
Matusalem m-a pupat de 10 ori azi. Pe puțin! Acum ar trebui să doarmă, are niște somnifere mai tari. Și totuși se plimbă pe la toaletă. O doare burta, deși n-a mâncat decât pește la grătar. Dar acum 5 ani a fost operată de cancer la intestine, așa că...probabil începe sfârșitul..Azi eram bambina sau bambola pentru ea. Oricum, a fost mai calmă. E frumos când mă duc la ea seara, dacă o strigă pe mama. Îi aranjez așternutul, ea mă trimite la culcare, și nici nu ies bine pe ușă, că deja țipă după mami. Off.. Mi-a zis mami că nici cu unii dintre nepoții ei nu a fost așa de drăgăstoasă. Și în general lumea se miră când aude ce comportament are Matusalem față de mine.
Mi-am luat sticla de 2l de apă din bucătărie. Am cam băut jumate. Până adorm cred că o beau pe toată. Transpir în prostie. Duș nu pot face acum, se enervează Matusalem. Pff..M-apuc să aleg pozele pentru Veronica și Giovanni. Sper să găsesc undeva blankuri, ca să le pot face 2cd-uri cu pozele făcute împreună.
Cald, cald...în noaptea asta cad stelele. Au dat la știri! O să mă bag în pat curând..Vreau pe munte, m-am săturat de mare! Vreau stânci și râpe și aer rece și peisaj verde.. O să le visez până la urmă!
Mă doare stomacul. Dimineață era și mai rău, acum am păpat o banană și un pahar cu suc de portocale, așa că mi-am mai revenit. Matusalem doarme, sau dormea. Mai devreme mă alinta ”gioia mia” și îmi zicea că ține la mine, apoi m-a pupat și m-a trimis la ale mele. Acum se ceartă cu mami. Pff...Oricum, cred că Matusalem m-a pupat și m-a mângâiat zilele astea mai mult decât a făcut-o mămaia mea în aproape 21 ani. Eh..mă duc să ajut cu prânzul.
Acum e seară..am burta plină de broaște de la câtă apă am băut. E cald, am mâncat și pizza în seara asta și mi-e sete încontinuu. Pizza a fost luată de Salvo. A mea a fost cu ton, carciofi, ardei, roșii și mozarella. A mamei.. în loc de ton avea prosciuto și cârnați.
Am fost la mare azi. În sfârșit, am găsit o plajă cu o țâră de nisip și cochilii de scoici și melci. Am adunat câteva. Și am mâncat înghețată Fererro Rocher. Yummy...de fapt, toate sortimentele pe care le-am încercat până acum au fost yummy..fistic cu ciocolată amăruie, kiwi, mentă cu straciatella, cafea, alune, vanilie cu straciatella, fragola, bacio, lămâie, portocale...hmm...și cam atât.
Matusalem m-a pupat de 10 ori azi. Pe puțin! Acum ar trebui să doarmă, are niște somnifere mai tari. Și totuși se plimbă pe la toaletă. O doare burta, deși n-a mâncat decât pește la grătar. Dar acum 5 ani a fost operată de cancer la intestine, așa că...probabil începe sfârșitul..Azi eram bambina sau bambola pentru ea. Oricum, a fost mai calmă. E frumos când mă duc la ea seara, dacă o strigă pe mama. Îi aranjez așternutul, ea mă trimite la culcare, și nici nu ies bine pe ușă, că deja țipă după mami. Off.. Mi-a zis mami că nici cu unii dintre nepoții ei nu a fost așa de drăgăstoasă. Și în general lumea se miră când aude ce comportament are Matusalem față de mine.
Mi-am luat sticla de 2l de apă din bucătărie. Am cam băut jumate. Până adorm cred că o beau pe toată. Transpir în prostie. Duș nu pot face acum, se enervează Matusalem. Pff..M-apuc să aleg pozele pentru Veronica și Giovanni. Sper să găsesc undeva blankuri, ca să le pot face 2cd-uri cu pozele făcute împreună.
Cald, cald...în noaptea asta cad stelele. Au dat la știri! O să mă bag în pat curând..Vreau pe munte, m-am săturat de mare! Vreau stânci și râpe și aer rece și peisaj verde.. O să le visez până la urmă!
marți, 11 august 2009
11 august 2009
Neața...mi-e cam somn..am ajuns acasă pe la 4 și ceva dimineața și m-am trezit la 10. Era să adorm pe plajă la câtă distracție a fost. Giovanni a venit după mine pe la 11, am fost aceiași ca serile trecute. Am mers pe plajă la Marsala, unde era o grămadă de lume. Și multe focuri de tabără aprinse, mulți oameni făcând baie în mare, mulți care se îmbătau..și cam atât. Eu ca de obicei, cu pozele, cu picioarele în apă cât să simt valurile gâdilându-mă la glezne și încercând să înțeleg ce se zice în jurul meu.
I-am făcut două codițe lui Giovanni, așa că ajunsese Giovanna. Același stil dement de a conduce. Alessio le învăța pe Eva și Veronica să danseze. Din câte am înțeles, el e și un fel de animator la un hotel, ceva afacere de familie. Oricum, se mișcă foarte bine, mai ales pentru unul care oficial, lucrează în jandarmerie. Eh, apoi când toți erau în apă, eu stăteam lungită pe prosop, privind cerul și ascultam tocmai Vița de Vie- ”Praf de stele”. Și am văzut și o stea căzând. A văzut și Veronica una și cam asta a fost recolta noastră de stele. Până la urmă, pe la 3jumate am plecat spre casă.
Baba a fost mai liniștită astă-noapte. Ignazzio a trecut pe aici de dimineață. S-a cam bosumflat pentru că nu am fost impresionată de focurile de pe plajă. Mami i-a zis că și la noi sunt tradiții asemănătoare, d-aia nu mă miră. Așa că el a concluzionat cu un ” Va bene. Da voi tutto e piu speciale!”. Păi...ce să zic..probabil fac reclamă bună!
În așteptarea cinei...se servesc trili a rostite. E un pește roșiatic, cu gust puternic de mare și alge..probabil când e viu seamănă cu peștișorul auriu. Eu însă simt nevoia constantă de a mânca acru sau dulce. Nu știu de ce. Azi m-a pus mami să beau calciu, pentru că aveam tensiunea mică și amețeam cam des. Și stau prost cu digestia, ceea ce mă enervează...offf
Cred că azi a fost o zi destul de importantă. L-am cunoscut pe nenea de care e mami inamorata. El e și mai rău, plus că se blochează la emoții. Deși eram pe teritoriul lui. În fine, e simpatic nenea, mi-a plăcut. Plus că într-un fel, a oficializat porecla pe care i-am dat-o eu Vitinei, adică Matusalem! Așa că de-acum, când menționez ceva de babă, numele de cod e Matusalem. Deh, am dovada vie că cine mănâncă pește des, trăiește 100 ani!
Matusalem a fost destul de dulce dup-amiaza asta. A povestit din amintiri, la un moment dat cânta. Mama râde pentru că de mine a prins drag se pare. Mă alintă, mă pupă, îmi povestește. Când e așa de sociabilă și calmă, îmi place. Dar când înjură, urlă și face urât....grrr!
Ai, ai, ai...mi-au amorțit picioarele. Le țin încrucișate și am laptopul pe ele. Stau în fund, pe dușumea, în balcon. Speram să prind și eu vreun net..Aș, de unde!
I-am făcut două codițe lui Giovanni, așa că ajunsese Giovanna. Același stil dement de a conduce. Alessio le învăța pe Eva și Veronica să danseze. Din câte am înțeles, el e și un fel de animator la un hotel, ceva afacere de familie. Oricum, se mișcă foarte bine, mai ales pentru unul care oficial, lucrează în jandarmerie. Eh, apoi când toți erau în apă, eu stăteam lungită pe prosop, privind cerul și ascultam tocmai Vița de Vie- ”Praf de stele”. Și am văzut și o stea căzând. A văzut și Veronica una și cam asta a fost recolta noastră de stele. Până la urmă, pe la 3jumate am plecat spre casă.
Baba a fost mai liniștită astă-noapte. Ignazzio a trecut pe aici de dimineață. S-a cam bosumflat pentru că nu am fost impresionată de focurile de pe plajă. Mami i-a zis că și la noi sunt tradiții asemănătoare, d-aia nu mă miră. Așa că el a concluzionat cu un ” Va bene. Da voi tutto e piu speciale!”. Păi...ce să zic..probabil fac reclamă bună!
În așteptarea cinei...se servesc trili a rostite. E un pește roșiatic, cu gust puternic de mare și alge..probabil când e viu seamănă cu peștișorul auriu. Eu însă simt nevoia constantă de a mânca acru sau dulce. Nu știu de ce. Azi m-a pus mami să beau calciu, pentru că aveam tensiunea mică și amețeam cam des. Și stau prost cu digestia, ceea ce mă enervează...offf
Cred că azi a fost o zi destul de importantă. L-am cunoscut pe nenea de care e mami inamorata. El e și mai rău, plus că se blochează la emoții. Deși eram pe teritoriul lui. În fine, e simpatic nenea, mi-a plăcut. Plus că într-un fel, a oficializat porecla pe care i-am dat-o eu Vitinei, adică Matusalem! Așa că de-acum, când menționez ceva de babă, numele de cod e Matusalem. Deh, am dovada vie că cine mănâncă pește des, trăiește 100 ani!
Matusalem a fost destul de dulce dup-amiaza asta. A povestit din amintiri, la un moment dat cânta. Mama râde pentru că de mine a prins drag se pare. Mă alintă, mă pupă, îmi povestește. Când e așa de sociabilă și calmă, îmi place. Dar când înjură, urlă și face urât....grrr!
Ai, ai, ai...mi-au amorțit picioarele. Le țin încrucișate și am laptopul pe ele. Stau în fund, pe dușumea, în balcon. Speram să prind și eu vreun net..Aș, de unde!
luni, 10 august 2009
10 august 2009
Stau cu mami în balcon. Ea calcă rufele, eu îi pun muzică. E ciudat, înainte se relaxa cu muzica, acum nu prea o mai suportă, n-are răbdare. Trec motoare pe stradă, se aude vocea lui Mario de jos. Avea un client cu net mai devreme, dar degeaba..era parolat. Grr..
Am spălat scara de bloc mai devreme. Îmi place s-o ajut pe mami. Iar dacă asta înseamnă spălat de scări, ata ete. Măcar fac ceva. Oricum, am început dimineața ”bine”. Baba n-a dormit și a făcut urât. Apoi seria obișnuită de înjurături de la baie. Acum urmează prânzul...mă duc să ajut sau să încurc..
La prânz am mâncat salată de orez cu legume și o banană, apoi am adormit ascultând muzică. Mami s-a tăiat urât la deget, dar am doftoricit-o cum am putut și eu mai bine. Azi ne-am întânit cu Salvo. Mi-a cerut scuze, însă i-am zis că nu face nimic cu scuzele, iar eu dacă vreau să-l înjur așa cum credea, o fac în italiană, ca să înțeleagă, nu în română. Am reușit să-i zic toate astea
în italiană, așa că sunt mulțumită de mine.
Când am ajuns acasă cu mami...dezastru. Baba făcuse caca pe ea..și prin casă. Mirosea în ultimul hal, și tot ea o înjura pe mami că nu face curat. E dusă rău cu capul!
În noaptea asta sunt afară cu Veronica și Giovanni. Mergem pe plajă. E noaptea stelelor căzătoare cică, cu ocazia lui San Lorenzo. E ceva tradițional pe aici. Acum mă duc s-o ajut pe mami cu cina.
Am spălat scara de bloc mai devreme. Îmi place s-o ajut pe mami. Iar dacă asta înseamnă spălat de scări, ata ete. Măcar fac ceva. Oricum, am început dimineața ”bine”. Baba n-a dormit și a făcut urât. Apoi seria obișnuită de înjurături de la baie. Acum urmează prânzul...mă duc să ajut sau să încurc..
La prânz am mâncat salată de orez cu legume și o banană, apoi am adormit ascultând muzică. Mami s-a tăiat urât la deget, dar am doftoricit-o cum am putut și eu mai bine. Azi ne-am întânit cu Salvo. Mi-a cerut scuze, însă i-am zis că nu face nimic cu scuzele, iar eu dacă vreau să-l înjur așa cum credea, o fac în italiană, ca să înțeleagă, nu în română. Am reușit să-i zic toate astea
în italiană, așa că sunt mulțumită de mine.
Când am ajuns acasă cu mami...dezastru. Baba făcuse caca pe ea..și prin casă. Mirosea în ultimul hal, și tot ea o înjura pe mami că nu face curat. E dusă rău cu capul!
În noaptea asta sunt afară cu Veronica și Giovanni. Mergem pe plajă. E noaptea stelelor căzătoare cică, cu ocazia lui San Lorenzo. E ceva tradițional pe aici. Acum mă duc s-o ajut pe mami cu cina.
duminică, 9 august 2009
9 august 2009
Am ajuns acasă pe la 3 fără ceva aseară (prima dată când vin așa de târziu.), acum aștept să plec la plajă. Jeez..niciodată n-am știut ce trebuie să am la mine la plajă, iar acum am luat strictul necesar cică.
A fost o dimineață ușor agitată. Mami s-a dus la biserică, iar eu am rămas cu Vitina. Toate bune și frumoase până a trebuit s-o înfrunt, pentru că țipa după mama. Am avut noroc însă, a fost chiar dulce. M-a și pupat pe frunte. Mi-a povestit de ea, de copiii ei. Apoi a vrut la toaletă. Aici și-a dat jos pampersul și nu m-a lăsat să-i pun altul. N-a vrut cu nici un chip. Când să se așeze în pat, sună cineva la ușă. Credeam că e mami, când colo erau părinții lui Giovanni și Veronica. Mama lor venise să mă cunoască. Am vorbit într-o italengleză și a rămas să se ocupe Paoletta de babă. Între timp a ajuns și mami acasă. Și totul s-a terminat cu bine.
Cât despre aseară...a fost ok. Întâi am mers să mâncăm la un fast food. Eu am păpat panini mediteraneo (sandwich cu ton, carciofini și maioneză...yummy). Apoi am mers la Marausa, la o terasă, unde am băut the freddo menta. Ceai rece de mentă. Giovanni era să-și ia bătaie de la sor-sa. Conduce ca un nebun. Culmea e că nu mi-era frică. Punea muzică, apoi începea să țopăie în scaun și să conducă fără mâini. Și toate astea pe șosea, în viteză. Au jucat și un fel de leapșa cu mașinile. La un moment dat au oprit undeva pe coastă, iar Giovanni a ieșit din mașină pe geam. Alessio, amicul lui a trecut pe locul șoferului și a închis geamul, apoi a plecat cu mașina câțiva metri mai încolo. Salvatore și Gemma nu l-au lăsat în mașina lor, așa că săracul Giovanni a rămas...pieton.Apoi ne-am dus la o terasă în centrul vechi,unde eu am băut granita de mentă,iar după...acasă.
E seară acum...ora 22:06. Când scriam de dimineață, a venit Veronica să mă ia. A fost gașca de aseară. Am mers la plajă, la Scopello. Pff..mă enervează plajele lor, nu au nisip și nici scoici. Doar pietre ca să-ți rupi picioarele. EU nu prea mai aveam cremă pentru protecție, pentru că am terminat-o data trecută, când mi-am ars pielea. Dar a avut grijă Veronica de mine. Filtru UV 50 plus. Ei au intrat toți în apă, s-au zbenguit. Eu mi-am băgat puțin lăbuțele și atât. Mi-era frică mai mult. Au încercat să mă convingă să intru mai mult, dar degeaba. Oricum, le-am făcut poze. Au început să-mi zică paparazzo. Apoi m-am înfășurat bine în eșarfă, ca să nu mă bată soarele și m-am jucat în pietriș. Am furat câteva pietricele drăguțe. Când li s-a făcut foame, ne-am dus să mâncăm. O imensitate de sandwich, cu pâine coaptă pe vatră, ulei crud de măsline, roșii, oregano, sare, piper, anșoa și mozarella. O bunătate. Terasa era într-o curte plină cu smochini, iar Giovanni s-a cocoțat după smochine. Până azi mâncasem doar smochine uscate. Eh, cele crude au exact gustul de dude. După prânz am urcat în localitate, la altă terasă. Eu am băut iar ceai, dar de lămâie. Și am aflat ce este spuma aia pe care o papă cei de la restaurant. E cremă de cafea.
O scurtă vizită pe la magazine, de unde Veronica și-a luat sandale, iar Eva șlapi. Eu am făcut poze la flori și pisici cerșetoare. Tare slabe mai erau, d-abia mieunau. Și nu știu să răspundă la ”pis-pis”. Însă mă băgau în seamă dacă făceam un sunet cu care de obicei chem câinii. După, am mers iar la plajă, cât să mai facă ei o baie. Eu nici nu mi-am dat pantalonii jos, doar tricoul. A fost amuzant faptul că toate trei fetele din mașina lui Giovanni, aveam costume albastre. Diferite nuanțe și imprimeuri, însă albastre. Iar Giovanni se asorta cu noi.
Pe drumul spre casă, aceleași senzații tari cu Giovanni la volan. Eram un fel de discotecă pe roți. Partea aiurea e că Giovanni se va trezi acasă cu o amendă pentru viteză. Îmi va lipsi stilul lui dement de șofat.
Acasă, după cină am avut musafiri, pe Ignazzio și Paola. Azi am vorbit mai mult în italiană. Poate până plec învăț să vorbesc și mai bine. Oricum, cei mai tineri nu prea mai vor să-mi vorbească în engleză, decât dacă nu înțeleg deloc ceva. Iar cei bătrâni..nici nu s-au chinuit să-mi vorbească altfel decât în italiană. Mai rău e cu siciliana.
Acum mi-e somn, așa că mă bag la nani. Vitina începe să facă urât...offf...ce ”noapte bună”..
A fost o dimineață ușor agitată. Mami s-a dus la biserică, iar eu am rămas cu Vitina. Toate bune și frumoase până a trebuit s-o înfrunt, pentru că țipa după mama. Am avut noroc însă, a fost chiar dulce. M-a și pupat pe frunte. Mi-a povestit de ea, de copiii ei. Apoi a vrut la toaletă. Aici și-a dat jos pampersul și nu m-a lăsat să-i pun altul. N-a vrut cu nici un chip. Când să se așeze în pat, sună cineva la ușă. Credeam că e mami, când colo erau părinții lui Giovanni și Veronica. Mama lor venise să mă cunoască. Am vorbit într-o italengleză și a rămas să se ocupe Paoletta de babă. Între timp a ajuns și mami acasă. Și totul s-a terminat cu bine.
Cât despre aseară...a fost ok. Întâi am mers să mâncăm la un fast food. Eu am păpat panini mediteraneo (sandwich cu ton, carciofini și maioneză...yummy). Apoi am mers la Marausa, la o terasă, unde am băut the freddo menta. Ceai rece de mentă. Giovanni era să-și ia bătaie de la sor-sa. Conduce ca un nebun. Culmea e că nu mi-era frică. Punea muzică, apoi începea să țopăie în scaun și să conducă fără mâini. Și toate astea pe șosea, în viteză. Au jucat și un fel de leapșa cu mașinile. La un moment dat au oprit undeva pe coastă, iar Giovanni a ieșit din mașină pe geam. Alessio, amicul lui a trecut pe locul șoferului și a închis geamul, apoi a plecat cu mașina câțiva metri mai încolo. Salvatore și Gemma nu l-au lăsat în mașina lor, așa că săracul Giovanni a rămas...pieton.Apoi ne-am dus la o terasă în centrul vechi,unde eu am băut granita de mentă,iar după...acasă.
E seară acum...ora 22:06. Când scriam de dimineață, a venit Veronica să mă ia. A fost gașca de aseară. Am mers la plajă, la Scopello. Pff..mă enervează plajele lor, nu au nisip și nici scoici. Doar pietre ca să-ți rupi picioarele. EU nu prea mai aveam cremă pentru protecție, pentru că am terminat-o data trecută, când mi-am ars pielea. Dar a avut grijă Veronica de mine. Filtru UV 50 plus. Ei au intrat toți în apă, s-au zbenguit. Eu mi-am băgat puțin lăbuțele și atât. Mi-era frică mai mult. Au încercat să mă convingă să intru mai mult, dar degeaba. Oricum, le-am făcut poze. Au început să-mi zică paparazzo. Apoi m-am înfășurat bine în eșarfă, ca să nu mă bată soarele și m-am jucat în pietriș. Am furat câteva pietricele drăguțe. Când li s-a făcut foame, ne-am dus să mâncăm. O imensitate de sandwich, cu pâine coaptă pe vatră, ulei crud de măsline, roșii, oregano, sare, piper, anșoa și mozarella. O bunătate. Terasa era într-o curte plină cu smochini, iar Giovanni s-a cocoțat după smochine. Până azi mâncasem doar smochine uscate. Eh, cele crude au exact gustul de dude. După prânz am urcat în localitate, la altă terasă. Eu am băut iar ceai, dar de lămâie. Și am aflat ce este spuma aia pe care o papă cei de la restaurant. E cremă de cafea.
O scurtă vizită pe la magazine, de unde Veronica și-a luat sandale, iar Eva șlapi. Eu am făcut poze la flori și pisici cerșetoare. Tare slabe mai erau, d-abia mieunau. Și nu știu să răspundă la ”pis-pis”. Însă mă băgau în seamă dacă făceam un sunet cu care de obicei chem câinii. După, am mers iar la plajă, cât să mai facă ei o baie. Eu nici nu mi-am dat pantalonii jos, doar tricoul. A fost amuzant faptul că toate trei fetele din mașina lui Giovanni, aveam costume albastre. Diferite nuanțe și imprimeuri, însă albastre. Iar Giovanni se asorta cu noi.
Pe drumul spre casă, aceleași senzații tari cu Giovanni la volan. Eram un fel de discotecă pe roți. Partea aiurea e că Giovanni se va trezi acasă cu o amendă pentru viteză. Îmi va lipsi stilul lui dement de șofat.
Acasă, după cină am avut musafiri, pe Ignazzio și Paola. Azi am vorbit mai mult în italiană. Poate până plec învăț să vorbesc și mai bine. Oricum, cei mai tineri nu prea mai vor să-mi vorbească în engleză, decât dacă nu înțeleg deloc ceva. Iar cei bătrâni..nici nu s-au chinuit să-mi vorbească altfel decât în italiană. Mai rău e cu siciliana.
Acum mi-e somn, așa că mă bag la nani. Vitina începe să facă urât...offf...ce ”noapte bună”..
sâmbătă, 8 august 2009
8 august 2009
Un fel de „Bună dimineața târziu!”...m-am trezit ca de obicei, dar am ajutat-o pe mami prin casă. Am schimbat eu lenjeria de pat a babei, cât timp o înjura o pe mami la baie. Între timp venise și Ignazio, cu cumpărăturile săptămânale. Apoi am păpat. În stil american cică, dacă ar fi să mă iau după localnici. Adică am mâncat pâine prăjită cu dulceață de caise și am băut ultimul pahar cu suc de fructe și morcovi. Și cafea.Pe aici dimineața se mănâncă mai mult dulce: pateuri cu urdă, cornuri cu zahăr...chestii dulci de patiserie. Și se bea capuccino sau espresso.
Mai târziu a trebuit să cobor jos, să iau de la Ignazio peștele cumpărat pentru azi. Și trebuia să traversez strada, lucru de care mi-e cu adevărat groază. Eu am zis că dacă ar fi să mor aici în Trapani, mor pentru că m-ar călca o mașină. Demenții ăștia n-au nici un Dumnezeu parcă: te văd, dar nu încetinesc. Semafoarele sunt puse de design mai mult. Eu chiar am șanse să mor aici. Ori ca pieton, ori ca pasager, pentru că nici unul din șoferii cu care am mers, nu era mai breaz. În fine, misiunea ”Peștele” a fost împlinită cu succes, am făcut slalom printre mașinile care tot treceau. Pentru câteva momente mă simțeam ca în jocul ăla în care trebuie să ajuți un iepuraș să treacă strada printre mașinile care nu opresc.
Astă-noapte a fost de râsu-plânsu. Mai mult plânsul. Am încercat să am eu grijă de babă, ca să doarmă și mami puțin. Întâi am ajutat-o la toaletă (adică dat pampersul jos, dirijat unde să pună fundul pe wc, ridicat chiloții).Nu vreau să-mi amintesc ce fund mare și zbârcit are. Apoi pus în pat și învelit. Nici nu m-am așezat bine, că striga iar după mama. M-am dus și i-am zis că sunt eu cea care are grijă de ea în noaptea aia. M-a recunoscut, îmi zicea pe nume. A început să-mi mulțumească, mi-a luat mâna, a sărutat-o, m-a mângâiat pe obraz și mi-a zis să mă culc, pentru că trebuie să dorm. Nici n-am ajuns bine în cameră, că iar țipa după mama. Până la urmă s-a dus mami și i-a zis că doarme. S-a potolit o vreme. Am adormit între timp, dar m-am trezit curând, pentru că urla Vitina și se certa cu mami.Făcuse caca pe ea și nu vroia să-și schimbe hainele. A forțat-o mama cu chiu cu vai și i-a schimbat hainele, apoi a stat iar liniștită o vreme. Pff...am început să mă învăț cu astfel de nopți. Dar trebuie s-o aduc pe mama acasă. Și să nu uit: ieri, când făceam și eu duș, a intrat baba peste mine, pe motiv că are nevoie urgentă la toaletă. Așa că pe lista persoanelor care m-au văzut vreodată goală în viața asta, adaug și o batrână de 99 ani, din Sicilia.
Tanananna...îmi las pielea peste tot pe unde merg. Dar e mult mai bine așa decât să ard și să nu pot merge prea bine. Eh..se apropie ora prânzului. Imensitatea aia de merluciu pentru care era să fiu accidentată, va fi gătită! Apropos..arată groaznic fără măruntaie! D-aia prefer să nu știu cum se face mâncarea uneori, sau să nu știu ce mănânc. Culisele bucătăriei sunt cam nașpa de multe ori.
Revin mai târziu. Ah...azi e sâmbătă...hmm...nimic.
Câteva chestii de zis după prânz... Am păpat spaghete cu salsa și pește cu sos. Se face salsa, apoi se pun bucățile de pește în sos și se ține pe foc până când se face carnea. După, se pune sos simplu cu spaghete și la felul doi, se dau bucățile de pește. E ca un fel de pui cu roșii, doar că e altă carne. Și ca fructe, am servit pepene.
Înainte de prânz a venit o nepoată de-a babei, Ivana. E fata fiicei babei, Pinella, care a murit pe la vreo 36 ani cred. Marea durere a babei. Eh, Ivana asta, e un fel de pseudo-pițipoancă pe la noi. Studii medii,casnică, însă cu aere de mare doamnă. Are gemeni și e măritată cu un cadru militar.Personal, mă enervează la culme cucoana asta. Vine și se arată îngrijorată, când de fapt nu-i pasă.Se vede clar că tot ce așteaptă e moartea babei, pentru că acest apartament îi revine ei după. Însă mai rău decât cucoana asta mă enervează baba..e toată miere și lapte când vine cineva din afară și o bagă în seamă. Îi face lui mami numai declarații de dragoste și zice că nu face mofturi, că totul e roz și pufos. Eh, caspetina!Pun pariu că diseară iar e noapte albă!
Scriu repede câteva chestii căci în curând o să ies cu Veronica și Giovanni. Mă întreb dacă vin după mine de bunăvoie sau nu. Nu mi-ar plăcea să se simtă obligați să mă scoată e afară. Toată lumea știa că eu trebuie să plec mâine de fapt, dar mami și Ignazio mai ales, au decis să plec peste 2 săptămâni, ca să prind și săptămâna de sărbători locale. Un fel de festival. Dacă tot am biletul valabil 1 lună, mai bine să mai rămân. Oare în seara asta ce facem? Data trecută, a gătit Giovanni pentru mine arancini vegetarieni.
Azi iar am luat-o razna cu mami prin magazine. Mi-am mai luat 3 bluze, însă de toamnă, căci au mânecă lungă. Trăiască reducerile, aici chiar există!
Mai târziu a trebuit să cobor jos, să iau de la Ignazio peștele cumpărat pentru azi. Și trebuia să traversez strada, lucru de care mi-e cu adevărat groază. Eu am zis că dacă ar fi să mor aici în Trapani, mor pentru că m-ar călca o mașină. Demenții ăștia n-au nici un Dumnezeu parcă: te văd, dar nu încetinesc. Semafoarele sunt puse de design mai mult. Eu chiar am șanse să mor aici. Ori ca pieton, ori ca pasager, pentru că nici unul din șoferii cu care am mers, nu era mai breaz. În fine, misiunea ”Peștele” a fost împlinită cu succes, am făcut slalom printre mașinile care tot treceau. Pentru câteva momente mă simțeam ca în jocul ăla în care trebuie să ajuți un iepuraș să treacă strada printre mașinile care nu opresc.
Astă-noapte a fost de râsu-plânsu. Mai mult plânsul. Am încercat să am eu grijă de babă, ca să doarmă și mami puțin. Întâi am ajutat-o la toaletă (adică dat pampersul jos, dirijat unde să pună fundul pe wc, ridicat chiloții).Nu vreau să-mi amintesc ce fund mare și zbârcit are. Apoi pus în pat și învelit. Nici nu m-am așezat bine, că striga iar după mama. M-am dus și i-am zis că sunt eu cea care are grijă de ea în noaptea aia. M-a recunoscut, îmi zicea pe nume. A început să-mi mulțumească, mi-a luat mâna, a sărutat-o, m-a mângâiat pe obraz și mi-a zis să mă culc, pentru că trebuie să dorm. Nici n-am ajuns bine în cameră, că iar țipa după mama. Până la urmă s-a dus mami și i-a zis că doarme. S-a potolit o vreme. Am adormit între timp, dar m-am trezit curând, pentru că urla Vitina și se certa cu mami.Făcuse caca pe ea și nu vroia să-și schimbe hainele. A forțat-o mama cu chiu cu vai și i-a schimbat hainele, apoi a stat iar liniștită o vreme. Pff...am început să mă învăț cu astfel de nopți. Dar trebuie s-o aduc pe mama acasă. Și să nu uit: ieri, când făceam și eu duș, a intrat baba peste mine, pe motiv că are nevoie urgentă la toaletă. Așa că pe lista persoanelor care m-au văzut vreodată goală în viața asta, adaug și o batrână de 99 ani, din Sicilia.
Tanananna...îmi las pielea peste tot pe unde merg. Dar e mult mai bine așa decât să ard și să nu pot merge prea bine. Eh..se apropie ora prânzului. Imensitatea aia de merluciu pentru care era să fiu accidentată, va fi gătită! Apropos..arată groaznic fără măruntaie! D-aia prefer să nu știu cum se face mâncarea uneori, sau să nu știu ce mănânc. Culisele bucătăriei sunt cam nașpa de multe ori.
Revin mai târziu. Ah...azi e sâmbătă...hmm...nimic.
Câteva chestii de zis după prânz... Am păpat spaghete cu salsa și pește cu sos. Se face salsa, apoi se pun bucățile de pește în sos și se ține pe foc până când se face carnea. După, se pune sos simplu cu spaghete și la felul doi, se dau bucățile de pește. E ca un fel de pui cu roșii, doar că e altă carne. Și ca fructe, am servit pepene.
Înainte de prânz a venit o nepoată de-a babei, Ivana. E fata fiicei babei, Pinella, care a murit pe la vreo 36 ani cred. Marea durere a babei. Eh, Ivana asta, e un fel de pseudo-pițipoancă pe la noi. Studii medii,casnică, însă cu aere de mare doamnă. Are gemeni și e măritată cu un cadru militar.Personal, mă enervează la culme cucoana asta. Vine și se arată îngrijorată, când de fapt nu-i pasă.Se vede clar că tot ce așteaptă e moartea babei, pentru că acest apartament îi revine ei după. Însă mai rău decât cucoana asta mă enervează baba..e toată miere și lapte când vine cineva din afară și o bagă în seamă. Îi face lui mami numai declarații de dragoste și zice că nu face mofturi, că totul e roz și pufos. Eh, caspetina!Pun pariu că diseară iar e noapte albă!
Scriu repede câteva chestii căci în curând o să ies cu Veronica și Giovanni. Mă întreb dacă vin după mine de bunăvoie sau nu. Nu mi-ar plăcea să se simtă obligați să mă scoată e afară. Toată lumea știa că eu trebuie să plec mâine de fapt, dar mami și Ignazio mai ales, au decis să plec peste 2 săptămâni, ca să prind și săptămâna de sărbători locale. Un fel de festival. Dacă tot am biletul valabil 1 lună, mai bine să mai rămân. Oare în seara asta ce facem? Data trecută, a gătit Giovanni pentru mine arancini vegetarieni.
Azi iar am luat-o razna cu mami prin magazine. Mi-am mai luat 3 bluze, însă de toamnă, căci au mânecă lungă. Trăiască reducerile, aici chiar există!
vineri, 7 august 2009
7 august 2009
Bună dimineața...măcar de-ar fi bună pentru toți. Mami iar n-a dormit astă-noapte. I-a fost rău Vitinei, a vomitat din nou. Bleah...și de dimineață i-a zis mamei că minte când spune că nu doarme noaptea, pentru că ea o lasă să doarmă. Acum mami e un zombie. Trebuie alte pastile pentru babă, căci astea de acum nu au nici un efect asupra ei. Sau au efect invers!
De-acum urmează sfintele binecuvântări matinale...adică baia. În fiecare zi face la fel de urât și binecuvântează cu înjurături de birjar. Serios..ce caută astfel de oameni pe pământ?? Care e rolul lor în afară de a-i chinui pe alții?
Aproape mi-am terminat micul dejun...am ronțăit vreo 3 biscuiți și acum îmi termin paharul cu suc...mai am și puțină cafea..și gata.
Încerc să scriu cât mai puțin în word, pentru că îmi expiră trialul și n-am reușit să fac rost de un key corect. Oricum, am copiat tot în notepad.
Acum ascult muzică. The Posies- Love comes. Oare? Mă cam îndoiesc. Tocmai am avut un schimb de replici destul de costisitor pentru mine cu cineva anume din țară. Se pare că impresia lăsată este că mă distrez până uit de mine și chiar mai mult. Păi, nu este așa. Am venit aici pentru mami, nu ca să mă distrez. Oricum nu pot face asta atâta timp cât mami își dă sufletul pe aici cu baba asta. Oare în noaptea asta va dormi și ea puțin? E slăbită de tot, nu știu cum mai rezistă. D-abia aștept să vină acasă, să se liniștească puțin. Deși și acasă...altă comedie..cu mămaie de data asta. Dar gata, o să am eu grijă să fie ok. M-am supărat.
Celelalte cuvinte- Iarba prin păr. Chiar mi-e dor să simt iarba sub mine, prin păr, pe obraji, sub degete. Azi când am ieșit cu mami, am mers pe așa zisa lor plajă. Ne-am cocoțat pe stânci. Am fotografiat valurile care se spărgeau de roci. Am vrut să găsesc scoici, dar am dat doar peste niște rămășițe de cochilii albe. Am găsit una drăguță, albă, cu o gaură fix în mijloc. I-am pus un șnur și am de gând s-o port la gât.
Mi-am furat câteva bomboane. În caz că m-apucă vreo poftă de ronțăială, să nu trec pe la Vitina. Azi la prânz am mâncat cartofi cu ciuperci și mozarella. Se punea ceapa la călit, apoi ciupercile, o roșie și cartofii. Se pune și busuioc cu rosmarin și cred că se toarnă puțină apă, apoi se bagă tot la cuptor. Când sunt aproape gata, se pune mozarella și se bagă iar la cuptor, până se topește brânza. Nu știu însă sigur dacă e corect așa. Oricum, bucătăria se învață prin experimente și prin furat trucuri. Seara s-a luat cina devreme, pentru că așa a vrut Vitina. Nu mi-era prea foame, așa că am păpat doar o salată asortată. Nici fructe n-am vrut. Aici este obiceiul ca neapărat, după masă, să se manânce fructe.
A început playlistul obișnuit la restaurant. Nu prea îmi place. Primele 3-4 cântece sunt mereu aceleași: Pussycat Dolls- Don’t cha, Madonna- Time, Coldplay- Clocks, Michael Jackson- Fever...și dup-aia nu mai știu. Eu acum am Megadeth- High speed dirt.
N-am chef de nimic...nu știu...în fine..o să vină mami în cameră.
Gata...mă duc în pat! Fuck!! Am dat volumul la maxim din greșeală...și era Judas Priest- Future of mankind...ioi...gata!!!
De-acum urmează sfintele binecuvântări matinale...adică baia. În fiecare zi face la fel de urât și binecuvântează cu înjurături de birjar. Serios..ce caută astfel de oameni pe pământ?? Care e rolul lor în afară de a-i chinui pe alții?
Aproape mi-am terminat micul dejun...am ronțăit vreo 3 biscuiți și acum îmi termin paharul cu suc...mai am și puțină cafea..și gata.
Încerc să scriu cât mai puțin în word, pentru că îmi expiră trialul și n-am reușit să fac rost de un key corect. Oricum, am copiat tot în notepad.
Acum ascult muzică. The Posies- Love comes. Oare? Mă cam îndoiesc. Tocmai am avut un schimb de replici destul de costisitor pentru mine cu cineva anume din țară. Se pare că impresia lăsată este că mă distrez până uit de mine și chiar mai mult. Păi, nu este așa. Am venit aici pentru mami, nu ca să mă distrez. Oricum nu pot face asta atâta timp cât mami își dă sufletul pe aici cu baba asta. Oare în noaptea asta va dormi și ea puțin? E slăbită de tot, nu știu cum mai rezistă. D-abia aștept să vină acasă, să se liniștească puțin. Deși și acasă...altă comedie..cu mămaie de data asta. Dar gata, o să am eu grijă să fie ok. M-am supărat.
Celelalte cuvinte- Iarba prin păr. Chiar mi-e dor să simt iarba sub mine, prin păr, pe obraji, sub degete. Azi când am ieșit cu mami, am mers pe așa zisa lor plajă. Ne-am cocoțat pe stânci. Am fotografiat valurile care se spărgeau de roci. Am vrut să găsesc scoici, dar am dat doar peste niște rămășițe de cochilii albe. Am găsit una drăguță, albă, cu o gaură fix în mijloc. I-am pus un șnur și am de gând s-o port la gât.
Mi-am furat câteva bomboane. În caz că m-apucă vreo poftă de ronțăială, să nu trec pe la Vitina. Azi la prânz am mâncat cartofi cu ciuperci și mozarella. Se punea ceapa la călit, apoi ciupercile, o roșie și cartofii. Se pune și busuioc cu rosmarin și cred că se toarnă puțină apă, apoi se bagă tot la cuptor. Când sunt aproape gata, se pune mozarella și se bagă iar la cuptor, până se topește brânza. Nu știu însă sigur dacă e corect așa. Oricum, bucătăria se învață prin experimente și prin furat trucuri. Seara s-a luat cina devreme, pentru că așa a vrut Vitina. Nu mi-era prea foame, așa că am păpat doar o salată asortată. Nici fructe n-am vrut. Aici este obiceiul ca neapărat, după masă, să se manânce fructe.
A început playlistul obișnuit la restaurant. Nu prea îmi place. Primele 3-4 cântece sunt mereu aceleași: Pussycat Dolls- Don’t cha, Madonna- Time, Coldplay- Clocks, Michael Jackson- Fever...și dup-aia nu mai știu. Eu acum am Megadeth- High speed dirt.
N-am chef de nimic...nu știu...în fine..o să vină mami în cameră.
Gata...mă duc în pat! Fuck!! Am dat volumul la maxim din greșeală...și era Judas Priest- Future of mankind...ioi...gata!!!
joi, 6 august 2009
6 august 2009
M-am trezit puțin mai devreme azi, adică pe la 7juma..8juma în ora României. Am băut un espresso ca să-mi dezmorțesc puțin mațele. Așa pățesc mereu: cum schimb aerul, cum mi se dau mațele peste cap, iar acum par să nu aibă chef să-și revină. Mami iar n-a prea dormit, pentru că Vitina o tot trezea ca să-i stingă/aprindă lumina. Acum îi face duș și urlă baba de mama focului. Nu suportă apa. Eu m-am instalat în balcon, am pus muzică...și am început să scriu o nouă carte cică. Habar n-am despre ce și cum voi scrie. Cert e că am început. Și ca de obicei, scriu ce-mi trece prin cap. Ia să văd eu cât de rapidă sunt. Mi se cam duce bateria acum. Oricum, o să plec în bazar în vreo juma de oră. Pam-pam, azi fac singură shopping. Cred că mă duc să ronțăi vreo 3 biscuiți și apoi plec.
Fuck! I need a product key quickly!!
Pff...iar e scandal...am fost cu mami în oraș și acum când ne-am întors a început Vitina să țipe și să facă urât și să o înjure pe mami. Stă toată ziua în pat și nu vrea să se ridice. Acum îi zice mamei să n-o bage în seamă când o înjură. Lol. Și plânge că fără mami e pierdută. Îi e frică că mami o va părăsi. Și totuși se poartă urât cu mami. Offf...
Mă mănâncă pielea în ultimul hal și nu mă pot scărpina pentru că mi-aș sparge toate bășicuțele și mi-aș face iar răni. Merde!! Am mâncat spaghete cu dovlecei la prânz. Și pepene. Iar de când am venit acasă am băut cam 1,5l de Sprite. Are alt gust pe aici, mult mai bun. Dar tot sucul de fructe cu morcovi e mai bun!
Azi a fost o zi productivă în materie de shopping..cred că încep să mă prostesc..îmi vine să cumpăr tot felul de chestii. Așa că azi în bazar, de fiecare dată când eram tentată să-mi iau ceva, mă uitam bine la preț și mă gândeam dacă am sau nu nevoie de acel ceva. Eh, până la urmă mi-am mai luat o rochie neagră în bretele, de pânză cu broderie discretă pe piept, un tricou albastru cu model abstract și o pereche de blugi gri închis.Ah...și o eșarfă cafenie de mătase. Toate astea m-au costat 6.5 euro. Pam-pam...și din fericire, mi-am nimerit și măsura din ochi.Apoi cu mami, am intrat în diferite magazine, că doar sunt reducerile pe final și mi-am mai luat un tricou cu mânecă lungă și glugă, care are niște modele tari pe mâneci. Numai că pe ăsta am dat 5 euro. Sper să mai găsesc un hanorac..și poate niște bluze mai de toamnă...și gata că eu chiar mă prostesc!!! Plus că nu știu cum le car acasă pe toate. Și nici nu prea am cine să mă aștepte....damn!
Mami își măsoară tensiunea, Vitina urlă după ea....spitalul de nebuni, secția pericole grave e aici. Și eu mai am de stat 2 săptămâni. Great...
Mai târziu fac rost de product key pentru Office. Tananananna..
Dacă aș putea aduce câteva persoane aici, ar fi perfct. Dar e mai bine dacă o aduc pe mami acasă. Memo: când vine mami acasă trebuie s-o duc la un salon de masaj, la psiholog, la munte....și mai văd eu atunci.
Mi-e foame...mă duc în recunoaștere....
Ultimele rânduri de seară, în compania lui Pink Floyd..am păpat sarde la grătar cu graham și o piersică. Apoi am avut o discuție despre administrarea casei cu mami. Îmi revin mie mai toate responsabilitățile, pentru că de acum eu mă ocup de cele ale casei. Eu le încurc, eu le descurc de acum.
Iar acum câteva minute m-am întors de la înghețata din sufragerie, unde am păpat cu mami.
Cred că am făcut o tâmpenie...mi-am jupuit o bucățică mai mare de piele...si mă ustură puțin..pot să-mi văd și vasele de sânge. Arată ciudat..brr! Oricum, ăsta e primul strat de piele lepădat. Ce șarpe sunt!!
Momentan e liniște în casă...Vitina doarme. De-ar face asta toată noaptea...Doamne-ajută!! Oricum, mami e puțin nervoasă pentru că a sunat-o Salvo, ca să se victimizeze puțin la telefon. Pff...aveam altă impresie despre omul ăsta. Din păcate e doar un copil răsfățat mai mare. Și mami mă are pe mine deja în rolul ăsta. Ea acum e cam îndrăgostită de Francesco. Nu face decât să vorbească de el, să aducă vorba de el. E amuzantă. Probabil că de capul ăstuia chiar e ceva, e foarte încântată de el. O să-l cunosc și eu zilele astea cred. El a rugat-o să mă vadă. Tot ce sper e ca dacă va ieși ceva cu ei 2..să fie frumos.
Mă trimite mami la culcare..pff..gata...și tot n-am făcut încă rost de product key. Fir-ar!!
Fuck! I need a product key quickly!!
Pff...iar e scandal...am fost cu mami în oraș și acum când ne-am întors a început Vitina să țipe și să facă urât și să o înjure pe mami. Stă toată ziua în pat și nu vrea să se ridice. Acum îi zice mamei să n-o bage în seamă când o înjură. Lol. Și plânge că fără mami e pierdută. Îi e frică că mami o va părăsi. Și totuși se poartă urât cu mami. Offf...
Mă mănâncă pielea în ultimul hal și nu mă pot scărpina pentru că mi-aș sparge toate bășicuțele și mi-aș face iar răni. Merde!! Am mâncat spaghete cu dovlecei la prânz. Și pepene. Iar de când am venit acasă am băut cam 1,5l de Sprite. Are alt gust pe aici, mult mai bun. Dar tot sucul de fructe cu morcovi e mai bun!
Azi a fost o zi productivă în materie de shopping..cred că încep să mă prostesc..îmi vine să cumpăr tot felul de chestii. Așa că azi în bazar, de fiecare dată când eram tentată să-mi iau ceva, mă uitam bine la preț și mă gândeam dacă am sau nu nevoie de acel ceva. Eh, până la urmă mi-am mai luat o rochie neagră în bretele, de pânză cu broderie discretă pe piept, un tricou albastru cu model abstract și o pereche de blugi gri închis.Ah...și o eșarfă cafenie de mătase. Toate astea m-au costat 6.5 euro. Pam-pam...și din fericire, mi-am nimerit și măsura din ochi.Apoi cu mami, am intrat în diferite magazine, că doar sunt reducerile pe final și mi-am mai luat un tricou cu mânecă lungă și glugă, care are niște modele tari pe mâneci. Numai că pe ăsta am dat 5 euro. Sper să mai găsesc un hanorac..și poate niște bluze mai de toamnă...și gata că eu chiar mă prostesc!!! Plus că nu știu cum le car acasă pe toate. Și nici nu prea am cine să mă aștepte....damn!
Mami își măsoară tensiunea, Vitina urlă după ea....spitalul de nebuni, secția pericole grave e aici. Și eu mai am de stat 2 săptămâni. Great...
Mai târziu fac rost de product key pentru Office. Tananananna..
Dacă aș putea aduce câteva persoane aici, ar fi perfct. Dar e mai bine dacă o aduc pe mami acasă. Memo: când vine mami acasă trebuie s-o duc la un salon de masaj, la psiholog, la munte....și mai văd eu atunci.
Mi-e foame...mă duc în recunoaștere....
Ultimele rânduri de seară, în compania lui Pink Floyd..am păpat sarde la grătar cu graham și o piersică. Apoi am avut o discuție despre administrarea casei cu mami. Îmi revin mie mai toate responsabilitățile, pentru că de acum eu mă ocup de cele ale casei. Eu le încurc, eu le descurc de acum.
Iar acum câteva minute m-am întors de la înghețata din sufragerie, unde am păpat cu mami.
Cred că am făcut o tâmpenie...mi-am jupuit o bucățică mai mare de piele...si mă ustură puțin..pot să-mi văd și vasele de sânge. Arată ciudat..brr! Oricum, ăsta e primul strat de piele lepădat. Ce șarpe sunt!!
Momentan e liniște în casă...Vitina doarme. De-ar face asta toată noaptea...Doamne-ajută!! Oricum, mami e puțin nervoasă pentru că a sunat-o Salvo, ca să se victimizeze puțin la telefon. Pff...aveam altă impresie despre omul ăsta. Din păcate e doar un copil răsfățat mai mare. Și mami mă are pe mine deja în rolul ăsta. Ea acum e cam îndrăgostită de Francesco. Nu face decât să vorbească de el, să aducă vorba de el. E amuzantă. Probabil că de capul ăstuia chiar e ceva, e foarte încântată de el. O să-l cunosc și eu zilele astea cred. El a rugat-o să mă vadă. Tot ce sper e ca dacă va ieși ceva cu ei 2..să fie frumos.
Mă trimite mami la culcare..pff..gata...și tot n-am făcut încă rost de product key. Fir-ar!!
miercuri, 5 august 2009
5 august 2009
Dupa pranz (am mancat paste cu salsa, sarde cu lamaie si pepene rosu). Mami a fost iar la doctor azi, pentru Vitina. Mi-e cam groaza sa raman singura in casa cu Vitina. Nu de alta, dar cand o apuca nervii, incepe sa vorbeasca in siciliana si eu nu prea o inteleg. Asa ca incerc sa raman eu cat mai tacuta si sa ma rog sa stea calma sau sa nu ma intrebe prea multe. Azi insa incepuse sa tipe dupa mami, asa ca a trebuit sa merg sa vad ce are. M-am asezat langa pat, in genunchi, i-am zis ca mami e afara, dupa paine. Dupa ce si-a adus aminte cine sunt, m-a luat de mana si a inceput sa-mi povesteasca cat de singura si nefericita este. Cum a ramas a nimanui, dupa ce i-a murit sotul. Apoi se ruga sa moara. Eu incercam sa inteleg ce imi zice si ma gandeam ca tin de mana o femeie de aproape 100 de ani. E ceva demn de povestit. Dar dup-aia s-a cam suparat Vitina si a inceput sa boscorodeasca ceva urat de mami. Sau asa cred, nu stiu sigur. Norocul meu ca venise Ignazzio si a mai stat cu ea vreo 10 min, apoi cand sa plece, a venit si mami.
Imi place ca in Italia, la 75 de ani esti considerat inca in putere. Inca tanar. In Romania, de pe la 40 ani se considera batrani. Ce aiurea. D-abia de pe la varsta asta incepe viata. Pana atunci inveti sa o gusti. Abia dupa stii cum s-o apreciezi. Eh, filosofii…ganduri si alte cele.
Cand ma intorc acasa am multa treaba. M-am suparat rau, asa ca ma apuc de treaba. Am invatat pe aici niste chestii de la sicilieni care imi vor fi de ajutor in tara. Si in viitor.
O chestie amuzanta: eu ma simt ca un Gulliver in tara liliputenilor. Cei de pe aici nu sunt prea inalti, iar eu sunt ori cu un cap mai mare, ori cat ei. In timp ce acasa…e exact invers.
Mi se jupoaie pielea..sunt un pui de sarpe. Ma intreb cate straturi or sa-mi cada.
Iar urla Vitina. E in camera ei, iar eu sunt pe balcon, la strada si tot o aud. Cu toata galagia de jos de la restaurant. Nu inteleg insa ce vrea. Uff…trebuie sa fac eu pe dracu’n 4 si s-o aduc pe mami acasa. TREBUIE!!! Altfel risc sa nu mai am mama.
In 2 ore ies cu mami la plimbare, pe afara. Si daca am inteles eu bine, azi nu vine Salvo, deci nu mai trebuie sa mergem cu masina, ne plimbam pe jos. Ce bine! Sicilienii astia au groaza de mers pe jos, in 5 minute sunt morti.
Gata, scriu mai tarziu..
Așa, acum mi-am setat și tastatura în română. E chiar bine. Am fost cu mami prin oraș..pff ce plimbare. I-am luat lui Petre ”Giornale de Sicilia”, ca să aibă și un exemplar de presă siciliană. Eu arăt ca o...nu știu cum să zic..cert este că pielea mea e împărțită pe zone: zone cu piele neagră (sau cappucino..depinde de umbre), zone cu piele roșie (încă mă ustură pe acolo), zone unde mi se jupoaie pielea și zone pline cu bășicuțe umplute cu apă (astea s-au înmulțit acum, după plimbare și îmi provoacă mâncărimi).
Mami stă în balcon, se ceartă cu Vitina. Baba e ferm convinsă că tatăl ei trăiește. Nu poate fi mort dacă e născut în 1875 sau dacă ea are 99 ani. Mami îi zice că e mort de 43 ani, ea nu și nu.
Serios acum, în ritmul ăsta o pierd pe mami. Azi îi ziceam că are nevoie de vreo 2 săptămâni de relaxare, pentru că e foarte încordată și nu știu cum am ajuns să ne certăm. De fapt, nu ne certam, ea pur și simplu se descărca ridicînd vocea. Se enervase și îmi tot explica că e obosită, e stresată, iar eu, oricât îi ziceam că o înțeleg, parcă îi vorbeam pe dos că se enerva și mai tare. Așa că am început să tac, pentru că pur și simplu nu știam ce să-i zic pentru a o calma, iar ea s-a enervat iar. Când am ajuns în casă, i-am zis că trebuie să înțeleagă că eu îmi dau seama de ceea ce îmi zice, dar se pare că tot ce zic e înțeles exact pe dos de către ea. Mi-a zis că e pe punctul de a claca și e conștientă de asta, lucru care o enervează și mai rău.
Uff...îmi doresc o viață normală pentru mami. Numai din cauza mea e pe meleagurile astea. În termenii mei o viață normală pentru ea înseamnă o casă doar a ei, unde să stea cu cine are chef, vacanțe cât pentru toată viața și liniște. Multă, multă liniște sufletească.
Pentru asta trebuie să încep să muncesc. Mami mi-a zis azi să mă apuc să lucrez la următoarea carte. Nici măcar nu știu dacă prima e bună de ceva și hop! Să trec la următoarea. Și despre ce aș putea să scriu? Știu că pot găsi subiecte peste tot, dar...nu mă simt talentată. Iar ca să scriu doar ca să am ce face...mai bine fac altceva. Oricum...fie..tot nu am ce să fac pe aici prea mult. Scot eu ceva.
Mi-e dor de câteva persoane de acasă. Parcă aș fi plecat pe lună..pff!
Ioi...scandal mare în casă...Urlă Vitina în ultimul hal și o înjură pe mami de toate cele. Se pare că în seara asta s-a enervat și din cauza mea: crede că mă plătește și pe mine ca să lucrez pentru ea. Mai devreme a dărmat ușa de la un șifonier. M-a surprins să văd câtă forță are în brațe: a ridicat de una singură ușa ca să o așeze mai bine. Acum cred că se duce în pat. Sper să fie așa pentru că nu vreau să se mai enerveze mami. Momentan e liniște. Bine, exceptând muzica de jos de la restaurant...și vocea lui Mario.
Eu trebuie să aflu când doarme omul ăsta. El închide și deschide restaurantul. Mario e primul sicilian pe care l-am cunoscut oficial și mi-e și cel mai simpatic. Azi m-a făcut să râd și m-a și încântat. Era călare pe motorul lui ( o Yamaha Dragstar la care eu mă tot holbam de câteva zile bune) și când m-a văzut la balcon a început să țipe ”Ciaooo Vale!!...Valeeeentiinaaa....”. Apoi începuse să cânte și să-mi trimită pupici prin aer) E genial! Nu știu câți ani are...arată de vreo 40 și ceva, dar aici te poți înșela ușor cu vârsta bărbaților. Are 2 fete: una de vârsta mea și una de vreo 8-9 ani, Veronica. Iar restaurantul cu specialități locale e o afacere de familie. Ca mai toate afacerile de pe aici. Mario cred că este singurul om de aici care o mai face pe mami să râdă. Ieri a stropit-o cu apă când a văzut-o în balcon. Uite-așa! Pentru mine el e genul de ”italiano vero”: e simaptic, cu lipici, ospitalier, glumeț, atent, vesel, cu o voce ușor de recunoscut, cu cercel în ureche și cu un aer șugubăț.
Iiii....iar a început Vitina să umble. E 9juma seara, ce naibii are? De ce nu doarme o dată?? Eu vreau înghețată..dar mai bine mă lipsesc în seara asta. Ar trebui să trec pe lângă camera ei și ar face urât.
Tot umblă prin casă...ce om! Decât așa, mai bine mor..
Imi place ca in Italia, la 75 de ani esti considerat inca in putere. Inca tanar. In Romania, de pe la 40 ani se considera batrani. Ce aiurea. D-abia de pe la varsta asta incepe viata. Pana atunci inveti sa o gusti. Abia dupa stii cum s-o apreciezi. Eh, filosofii…ganduri si alte cele.
Cand ma intorc acasa am multa treaba. M-am suparat rau, asa ca ma apuc de treaba. Am invatat pe aici niste chestii de la sicilieni care imi vor fi de ajutor in tara. Si in viitor.
O chestie amuzanta: eu ma simt ca un Gulliver in tara liliputenilor. Cei de pe aici nu sunt prea inalti, iar eu sunt ori cu un cap mai mare, ori cat ei. In timp ce acasa…e exact invers.
Mi se jupoaie pielea..sunt un pui de sarpe. Ma intreb cate straturi or sa-mi cada.
Iar urla Vitina. E in camera ei, iar eu sunt pe balcon, la strada si tot o aud. Cu toata galagia de jos de la restaurant. Nu inteleg insa ce vrea. Uff…trebuie sa fac eu pe dracu’n 4 si s-o aduc pe mami acasa. TREBUIE!!! Altfel risc sa nu mai am mama.
In 2 ore ies cu mami la plimbare, pe afara. Si daca am inteles eu bine, azi nu vine Salvo, deci nu mai trebuie sa mergem cu masina, ne plimbam pe jos. Ce bine! Sicilienii astia au groaza de mers pe jos, in 5 minute sunt morti.
Gata, scriu mai tarziu..
Așa, acum mi-am setat și tastatura în română. E chiar bine. Am fost cu mami prin oraș..pff ce plimbare. I-am luat lui Petre ”Giornale de Sicilia”, ca să aibă și un exemplar de presă siciliană. Eu arăt ca o...nu știu cum să zic..cert este că pielea mea e împărțită pe zone: zone cu piele neagră (sau cappucino..depinde de umbre), zone cu piele roșie (încă mă ustură pe acolo), zone unde mi se jupoaie pielea și zone pline cu bășicuțe umplute cu apă (astea s-au înmulțit acum, după plimbare și îmi provoacă mâncărimi).
Mami stă în balcon, se ceartă cu Vitina. Baba e ferm convinsă că tatăl ei trăiește. Nu poate fi mort dacă e născut în 1875 sau dacă ea are 99 ani. Mami îi zice că e mort de 43 ani, ea nu și nu.
Serios acum, în ritmul ăsta o pierd pe mami. Azi îi ziceam că are nevoie de vreo 2 săptămâni de relaxare, pentru că e foarte încordată și nu știu cum am ajuns să ne certăm. De fapt, nu ne certam, ea pur și simplu se descărca ridicînd vocea. Se enervase și îmi tot explica că e obosită, e stresată, iar eu, oricât îi ziceam că o înțeleg, parcă îi vorbeam pe dos că se enerva și mai tare. Așa că am început să tac, pentru că pur și simplu nu știam ce să-i zic pentru a o calma, iar ea s-a enervat iar. Când am ajuns în casă, i-am zis că trebuie să înțeleagă că eu îmi dau seama de ceea ce îmi zice, dar se pare că tot ce zic e înțeles exact pe dos de către ea. Mi-a zis că e pe punctul de a claca și e conștientă de asta, lucru care o enervează și mai rău.
Uff...îmi doresc o viață normală pentru mami. Numai din cauza mea e pe meleagurile astea. În termenii mei o viață normală pentru ea înseamnă o casă doar a ei, unde să stea cu cine are chef, vacanțe cât pentru toată viața și liniște. Multă, multă liniște sufletească.
Pentru asta trebuie să încep să muncesc. Mami mi-a zis azi să mă apuc să lucrez la următoarea carte. Nici măcar nu știu dacă prima e bună de ceva și hop! Să trec la următoarea. Și despre ce aș putea să scriu? Știu că pot găsi subiecte peste tot, dar...nu mă simt talentată. Iar ca să scriu doar ca să am ce face...mai bine fac altceva. Oricum...fie..tot nu am ce să fac pe aici prea mult. Scot eu ceva.
Mi-e dor de câteva persoane de acasă. Parcă aș fi plecat pe lună..pff!
Ioi...scandal mare în casă...Urlă Vitina în ultimul hal și o înjură pe mami de toate cele. Se pare că în seara asta s-a enervat și din cauza mea: crede că mă plătește și pe mine ca să lucrez pentru ea. Mai devreme a dărmat ușa de la un șifonier. M-a surprins să văd câtă forță are în brațe: a ridicat de una singură ușa ca să o așeze mai bine. Acum cred că se duce în pat. Sper să fie așa pentru că nu vreau să se mai enerveze mami. Momentan e liniște. Bine, exceptând muzica de jos de la restaurant...și vocea lui Mario.
Eu trebuie să aflu când doarme omul ăsta. El închide și deschide restaurantul. Mario e primul sicilian pe care l-am cunoscut oficial și mi-e și cel mai simpatic. Azi m-a făcut să râd și m-a și încântat. Era călare pe motorul lui ( o Yamaha Dragstar la care eu mă tot holbam de câteva zile bune) și când m-a văzut la balcon a început să țipe ”Ciaooo Vale!!...Valeeeentiinaaa....”. Apoi începuse să cânte și să-mi trimită pupici prin aer) E genial! Nu știu câți ani are...arată de vreo 40 și ceva, dar aici te poți înșela ușor cu vârsta bărbaților. Are 2 fete: una de vârsta mea și una de vreo 8-9 ani, Veronica. Iar restaurantul cu specialități locale e o afacere de familie. Ca mai toate afacerile de pe aici. Mario cred că este singurul om de aici care o mai face pe mami să râdă. Ieri a stropit-o cu apă când a văzut-o în balcon. Uite-așa! Pentru mine el e genul de ”italiano vero”: e simaptic, cu lipici, ospitalier, glumeț, atent, vesel, cu o voce ușor de recunoscut, cu cercel în ureche și cu un aer șugubăț.
Iiii....iar a început Vitina să umble. E 9juma seara, ce naibii are? De ce nu doarme o dată?? Eu vreau înghețată..dar mai bine mă lipsesc în seara asta. Ar trebui să trec pe lângă camera ei și ar face urât.
Tot umblă prin casă...ce om! Decât așa, mai bine mor..
marți, 4 august 2009
4 august 2009
Start. Azi mi-am luat laptopul. Sau l-am primit de fapt. Oricum, a fost aiurea pentru ca Salvo s-a suparat din nu stiu ce motiv si s-a certat cu mami. Nu stiu de ce, dar am impresia ca el ma vede ca pe un spin in talpa. Nu ma prea supun. Nu-mi pasa.
Gata, de-acum am si eu laptop. Am incercat sa ma conectez la net wirelles, dar nu am cum. Locuiesc intr-o casa medievala. E un bloc construit prin anii 40-50 din cate am putut sa inteleg. Sau chiar mai devreme. Si prizele mi-au dat emotii. Nu functioneaza prea bine, asa ca la inceput nici nu pornea laptopul. Ma panicasem. Bogdan mi-a zis sa scot bateria si sa incerc peste cateva minute. Noroc cu el. Altfel ma duceam la magazin maine si descopeream ca e totul in regula.
Mi-e somn. Mami adormise in scaun, in sufragerie. Ne-am mutat in dormitor. Vitina incepe rondul de noapte. Are 99 de ani, dar cand o apuca banderiile, e jale. Acum se cearta cu mami pentru ca nu are cerceii in urechi. I-a scos mami acum 2 zile pentru ca avea urechile pline de sange si i-a zis ca sunt la fiul ei. In fiecare zi e scandal aici. Pe acelasi teme. In casa asta tampesti sigur si fara sa vrei!
Ma bag si eu la culcare. Sau la privit in tavan cu gandul undeva anume pana adorm. Inca ma ustura genunchii. Sunt arsi de vineri, de cand am fost pe mare. Si pielea ma mai ustura putin, dar am inceput sa ma jupuiesc. Ma vreau inapoi alba, nu rosie ca acum! Ma mai bronzez peste 3 ani, uite-asa!
Sogni d’oro!
Gata, de-acum am si eu laptop. Am incercat sa ma conectez la net wirelles, dar nu am cum. Locuiesc intr-o casa medievala. E un bloc construit prin anii 40-50 din cate am putut sa inteleg. Sau chiar mai devreme. Si prizele mi-au dat emotii. Nu functioneaza prea bine, asa ca la inceput nici nu pornea laptopul. Ma panicasem. Bogdan mi-a zis sa scot bateria si sa incerc peste cateva minute. Noroc cu el. Altfel ma duceam la magazin maine si descopeream ca e totul in regula.
Mi-e somn. Mami adormise in scaun, in sufragerie. Ne-am mutat in dormitor. Vitina incepe rondul de noapte. Are 99 de ani, dar cand o apuca banderiile, e jale. Acum se cearta cu mami pentru ca nu are cerceii in urechi. I-a scos mami acum 2 zile pentru ca avea urechile pline de sange si i-a zis ca sunt la fiul ei. In fiecare zi e scandal aici. Pe acelasi teme. In casa asta tampesti sigur si fara sa vrei!
Ma bag si eu la culcare. Sau la privit in tavan cu gandul undeva anume pana adorm. Inca ma ustura genunchii. Sunt arsi de vineri, de cand am fost pe mare. Si pielea ma mai ustura putin, dar am inceput sa ma jupuiesc. Ma vreau inapoi alba, nu rosie ca acum! Ma mai bronzez peste 3 ani, uite-asa!
Sogni d’oro!