5 august 2009

Dupa pranz (am mancat paste cu salsa, sarde cu lamaie si pepene rosu). Mami a fost iar la doctor azi, pentru Vitina. Mi-e cam groaza sa raman singura in casa cu Vitina. Nu de alta, dar cand o apuca nervii, incepe sa vorbeasca in siciliana si eu nu prea o inteleg. Asa ca incerc sa raman eu cat mai tacuta si sa ma rog sa stea calma sau sa nu ma intrebe prea multe. Azi insa incepuse sa tipe dupa mami, asa ca a trebuit sa merg sa vad ce are. M-am asezat langa pat, in genunchi, i-am zis ca mami e afara, dupa paine. Dupa ce si-a adus aminte cine sunt, m-a luat de mana si a inceput sa-mi povesteasca cat de singura si nefericita este. Cum a ramas a nimanui, dupa ce i-a murit sotul. Apoi se ruga sa moara. Eu incercam sa inteleg ce imi zice si ma gandeam ca tin de mana o femeie de aproape 100 de ani. E ceva demn de povestit.  Dar dup-aia s-a cam suparat Vitina si a inceput sa boscorodeasca ceva urat de mami. Sau asa cred, nu stiu sigur. Norocul meu ca venise Ignazzio si a mai stat cu ea vreo 10 min, apoi cand sa plece, a venit si mami.
Imi place ca in Italia, la 75 de ani esti considerat inca in putere. Inca tanar. In Romania, de pe la 40 ani se considera batrani. Ce aiurea. D-abia de pe la varsta asta incepe viata. Pana atunci inveti sa o gusti. Abia dupa stii cum s-o apreciezi. Eh, filosofii…ganduri si alte cele.
Cand ma intorc acasa am multa treaba. M-am suparat rau, asa ca ma apuc de treaba. Am invatat pe aici niste chestii de la sicilieni care imi vor fi de ajutor in tara. Si in viitor.
O chestie amuzanta: eu ma simt ca un Gulliver in tara liliputenilor. Cei de pe aici nu sunt prea inalti, iar eu sunt ori cu un cap mai mare, ori cat ei. In timp ce acasa…e exact invers.
Mi se jupoaie pielea..sunt un pui de sarpe. Ma intreb cate straturi or sa-mi cada.
Iar urla Vitina. E in camera ei, iar eu sunt pe balcon, la strada si tot o aud. Cu toata galagia de jos de la restaurant. Nu inteleg insa ce vrea. Uff…trebuie sa fac eu pe dracu’n 4 si s-o aduc pe mami acasa. TREBUIE!!! Altfel risc sa nu mai am mama.
In 2 ore ies cu mami la plimbare, pe afara. Si daca am inteles eu bine, azi nu vine Salvo, deci nu mai trebuie sa mergem cu masina, ne plimbam pe jos. Ce bine! Sicilienii astia au groaza de mers pe jos, in 5 minute sunt morti.
Gata, scriu mai tarziu..

Așa, acum mi-am setat și tastatura în română. E chiar bine. Am fost cu mami prin oraș..pff ce plimbare. I-am luat lui Petre ”Giornale de Sicilia”, ca să aibă și un exemplar de presă siciliană. Eu arăt ca o...nu știu cum să zic..cert este că pielea mea e împărțită pe zone: zone cu piele neagră (sau cappucino..depinde de umbre), zone cu piele roșie (încă mă ustură pe acolo), zone unde mi se jupoaie pielea și zone pline cu bășicuțe umplute cu apă (astea s-au înmulțit acum, după plimbare și îmi provoacă mâncărimi).
Mami stă în balcon, se ceartă cu Vitina. Baba e ferm convinsă că tatăl ei trăiește. Nu poate fi mort dacă e născut în 1875 sau dacă ea are 99 ani. Mami îi zice că e mort de 43 ani, ea nu și nu.
Serios acum, în ritmul ăsta o pierd pe mami. Azi îi ziceam că are nevoie de vreo 2 săptămâni de relaxare, pentru că e foarte încordată și nu știu cum am ajuns să ne certăm. De fapt, nu ne certam, ea pur și simplu se descărca ridicînd vocea. Se enervase și îmi tot explica că e obosită, e stresată, iar eu, oricât îi ziceam că o înțeleg, parcă îi vorbeam pe dos că se enerva și mai tare. Așa că am început să tac, pentru că pur și simplu nu știam ce să-i zic pentru a o calma, iar ea s-a enervat iar. Când am ajuns în casă, i-am zis că trebuie să înțeleagă că eu îmi dau seama de ceea ce îmi zice, dar se pare că tot ce zic e înțeles exact pe dos de către ea. Mi-a zis că e pe punctul de a claca și e conștientă de asta, lucru care o enervează și mai rău. 
Uff...îmi doresc o viață normală pentru mami. Numai din cauza mea e pe meleagurile astea. În termenii mei o viață normală pentru ea înseamnă o casă doar a ei, unde să stea cu cine are chef, vacanțe cât pentru toată viața și liniște. Multă, multă liniște sufletească.
Pentru asta trebuie să încep să muncesc. Mami mi-a zis azi să mă apuc să lucrez la următoarea carte. Nici măcar nu știu dacă prima e bună de ceva și hop! Să trec la următoarea. Și despre ce aș putea să scriu? Știu că pot găsi subiecte peste tot, dar...nu mă simt talentată. Iar ca să scriu doar ca să am ce face...mai bine fac altceva. Oricum...fie..tot nu am ce să fac pe aici prea mult. Scot eu ceva.

Mi-e dor de câteva persoane de acasă. Parcă aș fi plecat pe lună..pff!
Ioi...scandal mare în casă...Urlă Vitina în ultimul hal și o înjură pe mami de toate cele. Se pare că în seara asta s-a enervat și din cauza mea: crede că mă plătește și pe mine ca să lucrez pentru ea. Mai devreme a dărmat ușa de la un șifonier. M-a surprins să văd câtă forță are în brațe: a ridicat de una singură ușa ca să o așeze mai bine. Acum cred că se duce în pat. Sper să fie așa pentru că nu vreau să se mai enerveze mami. Momentan e liniște. Bine, exceptând muzica de jos de la restaurant...și vocea lui Mario.
Eu trebuie să aflu când doarme omul ăsta. El închide și deschide restaurantul. Mario e primul sicilian pe care l-am cunoscut oficial și mi-e și cel mai simpatic. Azi m-a făcut să râd și m-a și încântat. Era călare pe motorul lui ( o Yamaha Dragstar la care eu mă tot holbam de câteva zile bune) și când m-a văzut la balcon a început să țipe ”Ciaooo Vale!!...Valeeeentiinaaa....”. Apoi începuse să cânte și să-mi trimită pupici prin aer) E genial!  Nu știu câți ani are...arată de vreo 40 și ceva, dar aici te poți înșela ușor cu vârsta bărbaților. Are 2 fete: una de vârsta mea și una  de vreo 8-9 ani, Veronica. Iar restaurantul cu specialități locale e o afacere de familie. Ca mai toate afacerile de pe aici. Mario cred că este singurul om de aici care o mai face pe mami să râdă. Ieri a stropit-o cu apă când a văzut-o în balcon. Uite-așa! Pentru mine el e genul de ”italiano vero”: e simaptic, cu lipici, ospitalier, glumeț, atent, vesel, cu o voce ușor de recunoscut, cu cercel în ureche și cu un aer șugubăț.

Iiii....iar a început Vitina să umble. E 9juma seara, ce naibii are? De ce nu doarme o dată?? Eu vreau înghețată..dar mai bine mă lipsesc în seara asta. Ar trebui să trec pe lângă camera ei și ar face urât.
Tot umblă prin casă...ce om! Decât așa, mai bine mor..